Mesajul oceanului/Message in a botle

Totul a pornit de la invitatia Marianei de a asculta o melodie

M-au trecut fiori din calcaie pana in ultimul fir de par. Imaginatia mea deja era departe, vedeam doar malul marii, soare la apus, lumina difuza, un vin bun si doua trupuri cufundate in tacere, contempladu-si tacerea.

Curioasa cum ma stiu, m-am interesat cum se numeste filmul si aseara l-am vizionat. "Message in a botle"

Voi cei care sunteti romantici incurabili vizionati-l ca se merita. 

Este un film foarte profund, de o incarcatura emotionala nemaipomenita.  Este povestea iubirii pierdute si mai apoi regasite.

Am trait fiecare actiune din plin. Am ramas profund marcata de replicile din film, de mesajele transmise de ele. Un scenariu deosebit.
Iar in final...oo, nu. Am plans de l-am speriat si pe sotul meu. Nu stia ce am patit. A zis ca nu ma mai lasa sa ma uit la filme plangacioase.

O drama romantica deosebita. 

Stiam ca sunt romantica si ca mai visez uneori la cai albastri impaiati, dar nici chiar asa sa plang de la un film. Nu am plans la Titanic. 

Daca aveti ocazia, vizionati-l. Si fiti atenti la replici, la profunzimea lor, la mesajul transmis de ele. 

Iar coloana sonora...wow, fara sa vreau imi scoate cateva lacrimi in coltu ochilor. Lacrimi de bucurie sau poate de tristete, nu stiu exact.