Social Icons

marți, 5 ianuarie 2010

Credinte populare legate de Boboteaza


Prin satele Bucovinei s-au pastrat din vechime multe credinte ciudate, superstitii si ritualuri magice legate de Boboteaza. Aproape fiecare gest facut de localnici in ajunul si in ziua sarbatorii este interpretat prin predictii populare de batrinii locului. Chiar si starea vremii sau intimplarile marunte capata in context semnificatii magice, iar anumite gesturi sint facute intentionat, pentru a atrage protectia casei, a familiei, a recoltelor si animalelor sau pentru a avea noroc tot anul.
In ajunul sarbatorii, gospodinele se trezesc in zori, se inchina, apoi, fara a minca sau a bea, arunca din casa in gradina cenusa din sobe. Gestul este insotit de menirea rituala "cum n-am mincat eu azi, asa sa nu guste nici o lighioana roadele astui pamint de linga casa mea", in ideea ca astfel recolta va fi ferita de daunatori. In restul zilei, gospodinele, fetele de maritat si flacaii tin post negru pina la sosirea preotului pentru sfintirea bucatelor. Gospodinele pregatesc mincaruri de post, care vor fi asezate pe masa, si framinta colaci, iar dintr-unul dintre acestia, femeile ascund o bucatica, pe care apoi o duc in taina in livada si lipesc din ea mici bucatele pe ramurile pomilor, in credinta ca astfel roadele vor fi bogate. Acest moment este prielnic si pentru observatii meteo: daca pe ramurile pomilor se zareste promoroaca, anul va fi lipsit de intemperii si roadele vor fi din belsug. Tot in aceasta zi, copiii obraznici scapa de bataie, pentru ca altfel se crede ca vor avea tot anul bube pe trup, iar femeile se abtin sa se ia la harta cu sotii, ca sa nu se certe tot anul. Pentru pregatitul colacilor, femeile folosesc faina cernuta cu o zi inainte, iar in ajunul Bobotezei se feresc sa cearna faina ca sa nu aiba purici in casa peste an. Fetele isi cauta de zor drum pe ulita, tocmai pe unde este ghetus, intrucit se crede ca o cadere pe gheata in ajunul Bobotezei inseamna maritis in acel an.
Sosirea preotului pentru sfintirea casei si bucatelor este si ea motiv pentru credinte ciudate. Fetele de maritat cred ca daca pun sub pragul de la intrare boabe de porumb si preotul va trece peste acesta, se vor marita cu un barbat cu stare, iar daca preotul va sta mult in casa lor, multi vor fi si petitorii. Gospodinele cred ca daca ascund graunte sub scaunul pe care va sta preotul, gainile vor fi mai ouatoare. Daca in gospodarie sint si stupi cu albine, griul fiert care se aseaza pe masa este pregatit cu miere, iar preotul este rugat sa guste din el, apoi se arunca o lingurita de griu spre tavan: daca se lipeste, albinele vor lucra cu mult spor tot anul. La plecare, preotul primeste de la gospodina casei un caier, cu care se crede ca vor fi scoase din casa toate relele. Totusi, femeile au grija sa pastreze fire de busuioc din buchetul cu care sfinteste preotul si fire din caierul daruit acestuia. Cele doua ingrediente sint folosite in noaptea dinspre Boboteaza de fetele care vor sa-si stie ursita. Busuiocul este pus sub perna, ca sa se arate chipul ursitului in vis, iar din firele de caier se face fitil pentru o luminarica, pe care fetele o folosesc cind se roaga.
Pentru ziua de Boboteaza, femeile au mare grija sa adune toate rufele spalate si puse la uscat prin curte, pentru ca nu cumva dracii care fug in pustiu cind preotul sfinteste apa sa se ascunda prin rufele uitate afara. Vinatorii au si ei credintele lor pentru aceasta zi. Cel care inmoaie primul teava pustii in apa abia sfintita va ochi fara greseala si va avea mult noroc la vinat intregul an. Tot in ziua de Boboteaza se credea ca pruncii care s-au nascut morti sau au murit fara a fi botezati isi pot primi botezul prin turnare de agheasma pe mormintul lor, pina in amurgul Bobotezei, luata in aceasta zi de la 7 biserici. Despre agheasma adusa de la biserica se crede ca este buna de leac. Este pastrata tot anul intr-un mic vas, linga icoana, si are calitatea de a nu se altera in timp, chiar daca vasul nu este acoperit. Daca totusi agheasma mare pastrata de la Boboteaza devine viscoasa sau capata gust neplacut, se crede ca o persoana din casa respectiva a comis un mare pacat sau ca asupra casei a fost aruncat un mare blestem, pe care numai preotul il va putea desface. De obicei, se crede ca sint suficiente citeva picaturi din aceasta agheasma pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Secretul reusitei, fie in astfel de tamaduiri, fie in ritualuri menite sa alunge ghinionul si necazurile (stropitul casei cu agheasma in cele 4 puncte cardinale cind ghinioanele sau accidentele se tin lant) consta in a se tine post cel putin 3 zile de catre cel care savirseste ritualul, iar totul sa se faca pe luna plina, pentru ca puterea lichidului sa fie maxima.
Paradoxal, desi savirsirea unor astfel de practici in scopuri magice nu este incurajata deloc de preoti, ele fiind considerate pacate, in popor se crede ca inclusiv pentru asemenea actiuni este nevoie de sprijin divin, iar celor care nu sint cu adevarat credinciosi, celor care au savirsit mari pacate, nimic din toate astea nu le poate reusi, leacurile nu au efect, iar "semnele" nu se arata...

Sursa: aici



Foarte interesant articolul si ma bucur ca pe undele locuri inca se mai pastreaza aceste datini si credintele populare.
Si tot azi sau maine, iaca nu mai stiu sigur, despodobim si bradul. Acum fiecare il despodobeste cand vrea, dar din mosi stramosi, de la buneii mei, eu asa stiu. Si o sa-mi fie dor de el. O sa stea iar saracu uitat in pod, strans, in sac pana la urmatorul Craciun. 

1 comentarii:

ciocolata si zahar spunea...

Nu va cunosteam blogul, am citit articolul, nu cunosteam toate aceste traditii. Eu am crescut in regiunea Banatului, imi aduc aminte ca preotul trecea prin case cu apa sfiintita.
Cristina.

A apărut o eroare în acest obiect gadget