Social Icons

vineri, 31 decembrie 2010

Cum a fost?

Cine? Anul ce sta sa se duca!!!
Aaaaa!!! :D A fost bine, dar se putea si mai bine. Dar ma multumesc si cu ce am primit.
Si ce am primit? Destule, bune si rele impreuna. Le-am luat ca asa au venit. Nu am putut sa le triez. Dar am observat ca tot raul a fost spre bine.
De ce?
Pai...chiar daca am avut parte de diminuari drastice la leafa, am resuit sa ne mutam intr-o locatie noua, sa ne cumparam ceva lucruri ale noastre, si ma refer aici la mobila, pat si tot ce le mai trebuie unor tineri la inceput de drum. Noua locuinta e mult mai faina si mai confortabila decat cealalta. 
Si o data cu mutarea am avut parte si de o surpriza de proportii, de fapt am primit cel mai frumos si mai de pret dar: UN COPIL, care a venit in cel mai neasteptat moment.
Mai scurt, a fost un an al schimbarilor, cum a zis al meu sot aseara.
Dar ce a fost, fost sa fie, ce va fi, sa fie mai bun si mai optimist. 
La cumpana dintre ani sa privim inapoi cu iertare, inainte cu speranta, in jos cu intelegere si in sus cu recunostinta. Speranta sa va deschida poarta spre un An Nou plin de bucurii si impliniri.

LA MULTI ANI CU SANATATE SA AVETI IN NOUL AN. BUCURII MII SI MII SI TOT CE E MAI BUN SI MAI FRUMOS!!!


miercuri, 29 decembrie 2010

Un "Like" va rog

Ieri m-am inscris la un concurs si as avea nevoie de aprecierile voastre, asta bineinteles daca va place cum i-am dat vestea domnului M ca va fi tatic
http://blog.stem-healthunirea.ro/2010/12/28/darul-lui-dumnezeu/

Va multumesc!

luni, 27 decembrie 2010

La Multi Ani Stefania!

Desi azi e Sf. Stefan, ieri am serbat-o in avans pe finuta noastra draga, Bianca Stefania. Si cum nu i-am luat din mot de ziua ei, i-am luat tot ieri.
Si cum nana are cea mai frumoasa finuta din lume, in loc de turta i-am facut un tort, inspirandu-ma de aici. Am schimbat cremele; ale mele au fost cu visine si ananas. O combinatie super, zic eu, nu foarte dulce, nu gretoasa, usor acrisor, parfumat si aromat. 
 Si sectiune
Ea este micuta ochiasa albastrica

 Aici cautam ceva prin brad cu nana. 
Simt ca ma topesc cand se lipeste de pieptul meu si ma strange cat poate ea de tare
Era super entuziasmata ca nanu a dat-o cu frisca pe fata. De fapt nanu  ne-a dat pe toti cei prezenti cu frisca.
Si cand a venit momentul mult asteptat al alegerii de pe tava, va invit sa vedeti ce si-a ales mandra de ea
video
Si tot in zi sfanta a venit pe lume fiica verisoarei mele. Dupa o perioada mult asteptata, in care mai toti ne dadeam cu parerea ca bb e de fapt un baietel, de se lasa asa mult asteptat, azi a venit pe lume Marta Stefania. Bun venit pui mic; sa fii sanatos, iar parintii sa se bucure de tine. Sa va fie de bine Petro si Iulian!


vineri, 24 decembrie 2010

Si totusi exista Mos Craciun!

Totul se intampla anul trecut, exact in seara de Ajun. 
Stabilisem cu al meu sot sa nu ne cumparam cadouri, banii erau si asa putini, chiria batea la usa, asa ca am convenit sa spunem pas la cadouri, insa cu promisiunea de a ne cumpara ceva mai tarziu.
Insa el nu si-a respectat cuvantul si cand a venit de la serviciu a venit si cu un cadou sub brad. M-am simtit tare aiurea. Nu ma asteptam la asa ceva. Si unde mai pui ca era exact ce imi trebuia atunci: suport de laptop. Eram cu sufletul pe jumatate plin de bucurie, iar cealalta jumatate era trista, ca nu reusisem sa ii fac si eu o surpriza.
Si cred ca cineva acolo sus a complotat ceva si in favoarea mea. 
A trebuit sa plece la un moment dat cu treburi si ramanand singura acasa mi-am pus creierasul la gandit. Cu ce as putea sa il surprind eu?! Ce bucurie as putea sa-i fac eu azi, in seara de Ajun? Si dintr-o data mi-am amintit ca aveam in casa, pitita la loc ferit de ochii lui, o carte, ce o cumparasem doar cu un anume scop: sa-l anunt ca va fi tatic. Este vorba despre cartea asta:
Nu voiam sa ii stric inima, dandu-i sperante desarte. Insa Cel de Sus mi-a luminat atat de bine mintea si gandurile, ca lucrurile au iesit chiar bine. I-am spus ca, cartea cu pricina era cumparata cu alt scop, insa Mosu` a vrut ca el sa o primeasca atunci, in seara de Ajun. 
Timpul a trecut si pe 8 august, la pura plesneala si impinsa de la spate de colegi, aveam sa ii arat o poza si sa-l anunt ca va fi TATIC. 
Deci Mosul a stiut el ce a stiut. Si se pare ca anul asta va fi ultimul Craciun petrecut doar noi doi. Iar mica chiriasa e vesela de nu mai poate ca Mosu i-a adus lui tati o carte cu un mesaj atat de frumos.
CRACIUN FERICIT TUTUROR. 
Sa aveti parte de bucurii si impliniri!

miercuri, 22 decembrie 2010

Tarta

Cand spun "tarta" automat ne duce gandul la ceva dulce, ceva gustos si apetisant, numai bun de excitat papilele gustative. Ieri, in criza se timp, imi trebuia ceva de mancare, ca sa astampar matzele flamande. Si in minte mi-o venit mamaliga cu telemea si ou. Perfect pentru mine, insa fara carne pentru el nu e la fel de bine. Dar parca e prea banal asa. Si m-o trasnit ideea de a le pune pe toate intr-o tava si la cuptor cu ele. Ceva de genul ca aici
Asa ca am facut repede o mamaliguta molicica,
am perpolit niste carnati cu o pulpa de pui, uitata de el sa o mai manance,
am ras niste telemea prin razatoarea fina
si am batut niste oua.
Cand au fost gata mamaliga si carnatii, am trecut la asamblat.
Intr-o forma de tarta, deci tot in jurul tartei de invarte mancarea mea :))), tapetata cu margarina, am rasturnat mamaliguta si am intins-o uniform pe toata suprafata formei
Am pus un prim strat de telemea
apoi carnatii,
si la final am pus restul de telemea si ouale batute.
Am dat la cuptor pentru 30 de minute, cat s-au facut si ouale.
La final a mai ramas :)))
Deci e tarta, da? Subtirica, bunicica, apetisanta si satioasa.

sâmbătă, 18 decembrie 2010

Prajitura Mariuca

Nu e facuta dupa nici o reteta care sa se numeasca asa, ci e facuta dupa poftele si dorintele mandrei mele.
In timp ce faceam planul de bataie despre ce si cum sa fac eu azi de mancare, cand am ajuns la capitolul desert s-a instalat pauza. Totala lipsa de inspiratie. Si cu cat imi savuram cafeau si mai citeam pe ici pe colo, mi-a venit in minte un blat de pandispan cu cacao si dintr-o data 2 picioruse aproba ideea. Bun, am ales baza. Dar mancam asa, blat gol? Nu se poate. Si facand lista cu ce trebuia sa cumpar de la piata, am zarit pe masa 2 lamai si imediat in gura aveam gust ul unei creme de lamaie. Si un alt piciorus mai zdravan aproba idee. Deci prajitura era facuta pe 3/4: blat de pandispan de cacao cu crema de lamaie. Si pe deasupra cu ce? Topim niste ciucalata si turnam? Nu primesc raspuns. Deci nu vrei asa. Ii mai dau o varianta: decor de la Dr. Oetker. Nici asta nu o incanta. Si deschizand frigiderul sa verific de mai sunt oua, vad o cutie de bomboane cu crema de rom. Erau cam topite bomboanele; cred ca pana au ajuns la mine au stat la o caldura prea mare pt ele. Si simt cum cineva acolo undeva imi dadea semnale disperate. Iau cutia si intreb:"Vrei sa le topim sa le punem pe deasupra??" Nu vreti sa stiti raspunsul. Deci nu voia sa fac topping din ciucalata fara aroma, ci aromata. Astfel puzzle-ul fiind complet am trecut si la fapte.
Am facut un maglavais de pandispan cu cacao dupa ureche. Ce-mi venea la mana, aia puneam. Si a iesit asa
 Dar inainte de blat am facut crema. Am fiert 330 ml de lapte cu 2 linguri de faina si 3 linguri de zahar pana s-a legat. Am lasat de s-a racit foarte bine. Am adaugat 2 linguri mari de margarina(gresit, trebuia unt, dar am uitat sa cumpar), 200 gr de zahar, coaja si zeama de la o lamaie. Am amestecat energic si am lasat-o sa se hodine. A iesit cam moale, probabil a fost prea multa zeama de lamaie sau nu stiu. Data viitoare modific cate ceva sa vad cum va iesi.
Daca mai asteptam mult cu coacerea si racirea blatului, riscam sa raman fara crema. Cum ajungeam pe langa oala cum mai trageam un deget. Pana m-am enervat si am pus-o in camara sa nu o mai vad.
Asamblarea a fost tot dupa ureche: blat, crema, blat si apoi bombonicile topite cu putin lapte. Am lasat la frigider cam vreo ora. 
Si nu am mai rabdat. Mandra dorea sa guste din prajitura ei. Si a iesit SUPER!!!!!
Scuzati asimetria intre cele 2 blaturi. Gustul e prea bun sa mai analizez acum ce si cum am gresit.

joi, 16 decembrie 2010

Amestecate

Discutie:
Eu:"Ce sa mai fac de mancare?"
El:"Pai...nu stiu"
Eu:"Nu am auzit de acest fel de mancare, tu ai auzit?"
El:"Nici eu"
Eu:"Si atunci ce facem?"
El:"Pai...vedem noi"
Si plecam sa cautam carlige de rufe. Si cum acolo sus cineva aseaza lucrurile frumos pentru noi, ne-a lovit pe amandoi inspiratia cum se face mancarea "nu stiu" :)))
Am cumparat o varza si niste scarita afumata. Varza am spalat-o, bibilit-o si am tocat-o frumos. Costita am perpolit-o putin in suc propriu. Si ca sa nu iasa o banala varza cu costita, ce-mi vine in minte?! Ia s-o fac eu intr-o oala de lut la cuptor. Oare ce-o iesi?
Inainte
Dupa
Gustul? Total deosebit de cea facuta in oala normala. Varza efectiv se topeste in gura, iar carnea nu mai sta pe os. Nu mai e nevoie sa mesteci, poti inghiti direct, asa de bine ce s-a facut.
Si domnisorica chiriasa a poftit ceva dulce. Eu cand aud cuvinte de genul:"ceva", "nu stiu" ma apuca zbenga. Si incep sa caut acel ceva dulce care sa-i starneasca interesul. Si a reactionat la asa ceva. Si de unde sa iau visine draga mea la ora asta? Sau esti si tu putin anapoda, ca taica`tu?! Si tot ea mi-a amintit de visinile ce au ramas in sticla, cum am facut visinata. Te-ai imbata, nu stiu sigur, o sa ma numesc mama denaturata ca imi imbat copilul inca din burta, insa din alea am pus. Noroc ca nu s-au alcoolizat foarte tare, iar la cuptor le-a iesit taria. Ziceai ca sunt atunci culese. Si ne-am scrofit amandoua cu jumatate de tava, tati a primti si el , iar buni a primit o portie infima :)))) Dar nu s-au suparat, Mariuca sa fie sanatoasa.
Se vede si dulceata, da? Ca pe un fund de borcan zacea niste dulceata de visine zaharisita ce nu o mai dorea nimeni. Si am sacrificat-o pentru tarta.
Simplu si elegant de facut. Nu dureaza mult, nu e cu timpi morti de asteptare. O sa incerc eu un giumbusluc sa fac si daca iese, o sa ma dau rotunda si aici. Nu ca nu as fi suficient de rotunda si asa :)))
Si de cand am facut eu aceste bucate a mai si nins la noi. Intai putintel asa, apoi tare si mai tare. Ieri ningea ca in povesti: cu fulgi mari si repezi, pufosi si prietenosi., nu se striveau de fata. Am facut si poze, slab calitative
video

duminică, 12 decembrie 2010

Barbatul si femeia


Barbatul a descoperit ARMELE si a inventat VANATOAREA,
Femeia a descoperit VANATOAREA si a inventat BLANURILE
Barbatul a descoperit CULORILE si a inventat PICTURA,
Femeia a descoperit PICTURA si a inventat MAKEUP-ul
Barbatul a descoperit LUMEA si a inventat CONVERSATIA,
Femeia a descoperit CONVERSATIA si a inventat BARFA
Barbatul a descoperit JOCURILE si a inventat CARTILE DE JOC,
Femeia a descoperit CARTILE DE JOC si a inventat DATUL IN CARTI
Barbatul a descoperit AGRICULTURA si a inventat MANCAREA,
Femeia a descoperit MANCAREA si a inventat DIETA
Barbatul a descoperit PRIETENIA si a inventat DRAGOSTEA,
Femeia a descoperit DRAGOSTEA si a inventat CASATORIA
Barbatul a descoperit FEMEIA si a inventat SEXUL,
Femeia a descoperit SEXUL si a inventat DURERILE DE CAP
Barbatul a descoperit COMERTUL si a inventat BANII,
Femeia a descoperit BANII.......... si atunci s-a dus naibii totul !!!!!

Ca tot e duminica si sa ne mai destindem nitel. 
Am gasit-o pe unul din sutele de CD-uri si DVD-uri ce le-am adunat in timp.

sâmbătă, 11 decembrie 2010

Cu dedicatie

 
A fi om îi lucru mare, a şi domn îi o-ntâmplare,
A fi om îi lucru mare, a şi domn îi o-ntâmplare,
domn poate fi orice, dară om cui îi stă bine, omule.

Să fii mare nu-i nimică, ominia te ridică,
Să fii mare nu-i nimică, omenia te ridică,
Să fii mare nu-i mirare, sa şii om îi lucru mare omule.

Omu hâd cu haine bune, îi ca grâu cu tăciune,
Omu hâd cu haine bune, îi ca grâu cu tăciune,
Omu fain cu haine răle, tăt îi stă bine cu ele, omule.

Şine-i om de omenie, nu grăieşte şe nu ştie,
Şine-i om de omenie, nu grăieşte şe nu ştie,
Care-i om îl poţi să-l ştii, numa să prind-a grăi, omule.

Lume nu mă judeca măi, pân' şe mi-am trăit viaţa, mai 
Lume nu mă judeca măi, pân' şe mi-am trăit viaţa, mai 
Judecă-mă de-oi muri, când n-oi mai pute iubi, da omule.
Judeşe-mă Dumnezeu, de-o fost bine, de-o fost rău, da omule

Postare cu dedicaţie specială pentru nişte oameni de nimic, cu care m-am pricopsit pe cap

marți, 7 decembrie 2010

Provocare despre Mos

Citadela...Sibiana mi-a lasat un comentariu, prin care ma invita sa povestesc despre cadourile primite de la Mos. Cum care Mos? Asta ce tocmai a trecut, Mos `Calaie al copilariei mele. 
Sincer mi-am dorit foarte mult sa nu se adopte luni vreo masura idioata impotriva mamelor, insa se pare ca nu i-a lasat inima pe cei care ne conduc spre cine stie unde si au ales o varianta cea mai proasta din cele mai proaste. Sunt putin mahnita din aceasta pricina, insa stiu ca Mosul nu a dorit asta pentru mine si nici pentru celelalte mamici cu puiuti in burtica.
Duminica am fost sa cumparacim cate ceva si tot am vazut ca in cos apar fel si fel de dulciuri, unele mai fistichii decat altele, insa am tacut si le-am platit. Am intuit ca e rasplata pentru luciul impecabil al ghetutelor, insa am ales sa pastrez farmecul. Sincer, cred ca a fost foarte uimit domnu` M ca nu am comentat nimic si nu am vociferat. 
In dupa-amiaza zilei de duminica am fost in vizita la niste prieteni foarte buni. Am discutat, ne-am hlizit, mai scurt ne-am simtit extraordionar de bine, pana si Mariuca a fost foarte bucuroasa de intalneala cu ei. Insa la plecare am primit nuielusele prezentate aici. Si nu, nu trebuia sa fie ghioaga Vlad, ca mai bun ca asta nu cred ca mai pup eu degraba. Au inceput sa fie o raritate cei ca el. Si la fetele cucuiate, nu vine Mosu cu ghioaga. 
Peste noapte, ajutoarele Mosului au impartit cate ceva prin ghetute: simbolic, nu cadouri fastuoase, cu multe dulciuri, ca de fapt, pe vremea copilarie noastre, asta aducea Mosul. Am primit o crema puternic hidratanta pentru fata, ca stie Mosu ca iarna pielea e sensibiloasa rau si trebe cremuita foarte bine. Si ii prinde foarte bine si ajutorului Mosului. El a primit perfum de barbati, perfum ales de fii`sa. Cand ii simte mirosul e de jale in burta. Se linisteste doar dupa ce il mirosim pe tati pana ii luam tot perfumul :))
Cred ca amandoi ne-am dorit sa fim mai buni si sa fim niste parinti buni pentru viitorul nostru copil. Si Mosu va tine cont de asta. 
Si cum spunea Citadela...Sibiana, trebuie sa nominalizez printr-un comentariu, alti trei prieteni, care sa se laude si ei cu cadourile de la Mos. Asa ca fiti pe faza :)))

duminică, 5 decembrie 2010

Cornuri bicolore in imagini

Reteta am luat-o de aici, cu mici si mari modificari.
Am framantat coca intr-un vas special din lemn, ce l-am cumparat de la dumneaiei, dupa ce l-am uns cu ulei in prealabil
Maiaua
 Bile la dospit
Triunghiuri suprapuse
Produsul finit
Servite mai pe seara, in asteptarea Mosului, cu o cana de vin fiert cu scortisoara.
Cana mea:
Cana lui:
Totusi azi Mosu ne-a trimit la fiecare cate o nuielusa impodobita
Cea mai groasa se stie a cui e, da? A domnului M :)))

vineri, 3 decembrie 2010

And the winer is!!!!

De mai bine de un an si jumatate am descoperit un minunat post de radio. Anu trecut am povestit aici despre concursul lor, ajuns anul asta la cea de-a cincea editie. Am urmarit cu sufletul la gura acest spectacol minunat si am intuit foarte bine castigatorii. Ei sunt, caci sunt doi:
Maria Iliut si Nicolae Glib
Felicitari lor. Felicitari pentru munca depusa de-a lungul carierei lor. 






Sincere felicitari lor si jos palaria in fata muncii lor.

Voi ati incerca asa ceva?


Si totul a inceput asa:
Al meu: "As manca ceva"
Eu:(in gand)"Un lup impaiat" , dar totusi cu voce tare: "Ce?"
El: "Nu stiu"
Ei pana te decizi tu, da Doamne sa treaca timpu mai repede sa plece la munca si sa ii fac maine, poate s-o decide intre timp. Si asa fu. Multumesc Doamne!
Pleaca el la munca si raman eu. Dar parca totusi as manca si eu ceva . Parca as vrea niste paine cu ou. Da` nu apuc sa duc privirea catre culcusul mandrei, ca deja imi veneau in minte niste asocieri: branza de burduf, ceapa, si DAH!!! dulceata.
Si incep sa-mi fac pohtele. Mandra deja parca voia sa iasa afara si sa guste si ea din nebunia maica`sii.
Pun repede si bat 2 oua , atat mai aveam in casa, feliez niste paine, aprind aragazul, pune tigaia, pune si ulei. Deja imi venea sa incep a le manca separat. Cand a fost gata paine, am uns cu branza de burduf, am pus rondele de ceapa si deasupra dulceata de visine. 
E O NEBUNIE CURATA!
Fatuca mea doarme acum asa frumos. Sigur i-a placut. Sigur o sa fie de`a mea, de la pamant si nesclifosita la mancare ca taica`su.
Voi ati incerca?

joi, 2 decembrie 2010

Shhtt! - U P D A T E

Luati, umpleti burtile, mai tarziu va explic ce este
Noi doua ne-am porcait mai ceva ca scroficile.

Si acum update-ul:
Miercuri am ajuns si eu sa mai gatesc, imi cam venise timpul. Si cum al meu dorea mazare, am zis sa fac un ghiveci, adica un amestec de legume, cu niste coaste de porc proaspete. Coastele le-am prajit in tigaia teflonata, fara a pune ulei, au lasat ele de la sine putere, apoi am eliminat surplusul de grasime. Si pe langa ce a intuit Vlad: mazare, carne de Ghita, morcov, am mai adaugat 2 cartofi taiati felii,2 ardei, unul verde, unul rosu, 1 pastarnac si 1 patrunjel radacina. Mare minune sa fi pus asa, caci eu nici acum nu mi-am lamurit o dilema din trecut. Stiu, sa-mi fie rusine, o sa am acusi copil si sper sa ramana fata, cum a zis nenea doftoru, insa nu o sa stiu sa-i explic care e diferenta dintre pastarnac si patrunjel . In fine, noi sa fim sanatosi si pastarnacii si patrunjeii la fel. Toate legumele de mai sus le-am tras putin in tigaia unde au zabovit coastele. Dupa care, toate cele de mai sus, le-am pus intr-o oala, primita in vara de la ultimul mester olar din Galati, domnul Marcel Mocanu.
Oala este ca cea cu bulina rosie. Si la cuptor cu ele pentru vreo 40-50 de minute. Cand legumele au fost gata, am adaugat un borcan de mazare, am potrivit de sare si piper si gata . Numai ca alui meu nu i-a placut mirosul. Cica miroase a mancare cu lut Scuza-ma dragule ca nu am scos oala de aur sa-ti gatesc in ea . Dar nu-i bai, ieri mandra mea asta a poftit sa-i dau sa pape.
Drept pentru care am facut un pui mic de mamaliguta, peste am pus mancare descrisa mai sus, iar acritura, ca trebe musai si ceva acru, am pus varzari puse de mine. Si uite asa ne-am porcait noi doua scrofici cu asa bunatate. I-am facut ciuda-ciuda si lui tati caruia nu i-a placut mirosul.

Schimbare

Inca de sambata am dat nas in nas cu iarna, pe la primele ore ale diminetii. Si cu un strigat de uimire am trezit toata casa, ma rog, pe domnu` M, care in secunda urmatoare strigarii mele, era drepti langa pat asteptand sa-i spun ceva de rau. I-am scuipat in san sa nu se sperie bietul om si sa mai faca si pisu in pat si i-am spus ca afara a nins. Insa nu a durat foarte mult acea zapada.
Insa ieri pe la pranz s-a pus pe nins. Intai frumos, asezat, apoi o pornit o zapada cu ploaie de-ti venea sa-ti dai palme. Am tot sperat eu intr-o parere ca se va opri si va ninge cu fulgi mari ca in povesti, insa vrabia malai viseaza si tiganu praznic. 
Spre seara s-a pus iar sa ninga, insa cu zapada ca zaharul sau ca sarea. Aiurea, urat. Deja se albise tot in jur, insa nu se prindea ca era si asta cu apa.
In fine, cu alte cuvinte e iarna oficial. Ma bucur, imi doresc sa ninga, insa cu zapada frumoasa si pufoasa, nu cu zapada apoasa.
Si daca tot a venit iarna, am zis sa schimb si hainele blogului, sa fie si el in tred cu vremea.
Si daca e oficial iarna, tot oficial e ca am racit la nas. Dap, ma doare tare. M-am saturat de siropuri, insa am descoperit ca lui bb ii place foarte mult ceaiul cu lamaie si miere. Asa ca, il delectez cu asa ceva. Insa as bea o canuta mica-mica cu vin fiert si scortisoara. Am voie? Nu-l imbat pe bebic?

miercuri, 1 decembrie 2010

Dupa un an

Pentru ca Vlad m-a rugat sa scriu ceva sa nu-mi mai deschida blogul la mancarea cu aripioare si ciuperci smantanite si data fiind ziua de azi, m-am gandit sa scriu ceva.
In urma cu un an eram mai plina de sentimentul patriotic, mai optimista si mai increzatoare in acel "bine". Dovada: aici si aici. O data cu trecerea timpului, s-au trecut si aceste sentimente marete.
Nici nu am coborat sa vad parada, eu care eram fascinata de asa ceva. Mesajul alesilor, am dat muzica cat mai tare sa nu-i aud.
Sunt foarte dezgustata de tot ce se intampla azi, mai ales cu minunatele propuneri pentru mame. 
Nu o sa intru un polititca sau in dezbateri pro si contra. Vreau sa gasesc solutia catre acel mai bine.
Azi ma simt dezamagita ca sunt romanca!

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Aripioare cu ciuperci smantanite

Cu ceva vreme in urma, din blog in blog, cautand idei de haleala, am gasit undeva, scuze ca nu-mi mai amintesc unde si nici semn nu am pus, niste ciuperci cu smantana. Si de atunci neuronul meu, ramas intact, numai la asa ceva se gandea. Drept pentru care, ieri am pregatit ciuperci smantanite. Si cum nu se poate asa goale, adica fara carne, am pregatit si niste aripioare la cuptor.
Ciupercile le-am lasat in apa rece cu o lingura de sare vreun ceas. In acest timp ies impuritatile din palariile ciupercilor. Le-am curatat si le-am taiat feliute suficient de subtiri sau de groase
Intr-o cratita am pus la inadusit in apa si putin ulei 2 cepe mijlocii. Cand s-au steclit cat de cat, am adaugat ciupercile. Am pus putina apa si le-am lasat sa se faca la foc potrivit.
Intre timp am pregatit aripioarele. Le-am spalat bine-bine, le-am pudrat cu sare si piper si le-am tras o boiala rosie peste
In tava de la aragaz am pus hartie de copt, am asezat, ca la teatru, aripioarele si le-am stropit cu putin ulei de masline. Dupa care le-am lasat la foc potrivit pana s-au rumenit 
Cand ciupercile au fost gata, am pregatit smantana batuta cu ou si o lingura de faina, sa se lege. Am turnat tot maglavaisul respectiv peste ciuperci. Am potrivit de sare, piper si am adaugat si o lingurita de sos de ustutoi.
Am facut si un pui mic de mamaliguta si am poftit mandra la masa. I-a placut nespus. Si lui tati la fel.
Acum va servesc si pe voi
Pofta buna!
A apărut o eroare în acest obiect gadget