Social Icons

duminică, 7 martie 2010

Prima iubire

Provocarea am preluat-o de la Lillee si cat timp se incarca niste poze intr-un album, am zis sa povestesc din viata mea amoroasa de dinainte de Max. Si provocarea asta vine exact intr-un moment in care am dat un simplu search pe google dupa ex-ul si am vazut ca e pasibil de parnaie. Nasol. Fiecare cum isi asterne, asa doarme.
Gagicarelile din generala nu se pun. Ca nu le mai tin minte. Si oricum erau asa  in gluma, nimic serios.  Prin liceu asa am inceput cu dragoste si amor ghebos. Asa mai sufeream ca nu eram bagata in seama. Dar cat de repede sufeream, la fel de repede imi si trecea ca gaseam altu.
La inceputurile vietii mele amoroase nu prea imi placea sa rad de baieti. Fraiera. In timp am invatat sa invart degetele mai bine.
Primul iubit serios a fost cumnatul verisoarei mele. Deja visam fluturi impaiati cu el: casnicie, copii, alea alea. Deja ne interesam la preoti daca avem voie sa ne casatorim. Pana cand ne-am lamurit ca despartiti ne e mai  bine decat impreuna. Si el nu prea voia sa ne despartim si nu stiam cum sa scap de el. Deja ma enervam ca nu mai pot scapa de el. Si l-am provocat atat de tare incat a dat o palma in mine. Recunosc ca mi-am cerut-o, ca altfel nu aveam cum sa scap de el. Si nu imi pare rau. 
Apoi am plecat la facultate. Acolo trai frate. Iasul mare, deja aveam agenda, sa nu uit cum ii cheama.
Deja incepusem sa nu ma mai implic emotional. Cum veneau asa plecau. Pana cand, in tren, am cunoscut un tip. M, tot M   dar cu alta combinatie de litere. Din Galati tipu. Si am dus-o amandoi timp de vreo 4 ani. A fost ceva mai mult la distanta. Si vorba aia, ochii care nu se vad, se cam uita. Soarta si destinul. O perioada am fost cuminte, apoi m-am smecherit si imi reluasem agenda. Pana cand l-am prins pe baiet cu mata-n sac. Umbla cu alta. Fraieru s-a dat singur de gol. Eu mai coapta la bibilica, nu ma dadeam in primire singura. Ne-am despartit si dus a fost. M-a mai sunat de cateva ori, dar dupa ce a nascut nevasta lui, salut si la gara.
Apoi a trecut o perioada de relaxare. Pana cand mi-a casunat ca vreau tatuaj. Si la un amic in camera era un tip care face asa ceva. Si m-am bagat in seama cu el. Intai am vrut ceva desenat, sa ma obisnuiesc cu ideea. Si de la acel desen a trecut un an jumate de relatie. El mai mic decat mine. Maicasa nu ma inghitea neam. Mama nu era nici ea taman incantata. Dar noi ne iubeam. Ca deja iar visam nunta si copii in jur. Si urma sa vina la ei mei acasa sa ma ceara de nevasta in decembrie 2006. Numai ca nu e cum se potriveste, ci cum se nimereste. 
Eu deja ma angajasem, el mai avea facultate de facut. Si singur cu atatea mandre in preajma, doar nu era fraier sa zica nu. Pana cand, intr-o zi de marti,(ceasu rau, pisica neagra) refuz noul mandru aparut la horizont si plec pe neve la Iasi sa imi vad viitorul mire. Si cand colo, mirele meu cu mandra-n poale. Nu am facut faze de gelozeala, mi-am luat hainele ce le aveam ramase, CD si alte prostii si am plecat. Si dusa am fost. Iar alaltaieri chiar am cautat de curiozitate sa vad pe unde mai umbla. Si se pare ca va umbla pe la racoare. Soarta si destinul.
Si intr-o zi fantastica de octombrie il cunosc pe dragobetu meu, Max. Nu l-am placut din prima. Ca deh stiam ca ma marit cu altu. Dar dupa o ieseala la un suc,  scaparicii s-au aprins si focul gata a fost. Si uite cum au trecut 3 ani si un pic de cand ne iubim. Pentru el am fost dragoste la prima vedere, el pentru mine, a fost la a doua vedere. La prima nu aveam ochelarii

2 comentarii:

Lillee spunea...

Oau ce poveste aveti si voi. Foarte misto povestit :))

Unknown spunea...

Nici cu a ta nu mi-e rusine