...este locul unde am fost astazi. Nu ca as fi facut ceva ce contravine legilor, ci de curiozitate. Curiozitatea ma caracterizeaza foarte bine. O colega mi-a povestit experienta ei de saptamana trecuta si cum stiu ca "prichindel" nu e atat de negru precum pare si se povesteste despre el, am decis ca vreau sa vad cum e. Datorita protocolului de colaborare ce-l avem cu un anume penitenciar, azi am fost intr-o vizita de lucru. Nu mi-a fost teama. Am intuit de la inceput ca vor fi multi angajati acolo care sa le aibe de grija si in orice moment ar fi intervenit, daca s-ar fi intamplat ceva.
O atmosfera atat de apasatoare am intalnit acolo, fereasca sfantu. Nu puteam sa ma uit insistent la ei, dar la o scurta radiografiere am vazut pe chipurile lor suferinta, regret, o stare de lasa-ma sa te las, indolenta. Oameni de toate varstele: copii de 15 ani, batrani, tineri.
Unii dintre ei erau in curte. Simteam cum ma trec cu privirile taioase. Am vazut cateva ranjete in coltul gurii si imediat mintea mea a luat-o razna. Fel si fel de scenarii, unul mai groaznic decat altu, imi sagetau capul. Dar am zambit soarelui ce-mi incalzea chipul si gandurile negre au mai trecut.
Am intalnit fete pe care daca le-as fi vazut in viata de zi cu zi, pe strada,as fi jurat ca nu ar fi in stare sa omoare o musca, dar nu un om. Dar si fete de borfasi, cutitari inraiti. Am intalnit si oameni care au ajuns acolo datorita anturajului, nefiind direct implicati in ceva.
Am invatat extrem de multe intr-o ora jumate cat am stat acolo. Am invatat cat de importanta este libertatea si ca trebuie sa o pretuiesc. E foarte usor sa ajungi acolo, insa foarte greu sa iesi.
Din felul cum vorbeau si din limbajul corpului am vazut ca unii chiar regretau ceea ce facusera, dar unii vorbeau cu atat seninatate, inca daca ar fi liberi, ei ar mai face inca o data fapta. Cred ca sunt oameni nascuti sa ucida, sa fure. Brrr, ingrozitor.
Oricum a fost o experienta de viata din care am invatat ceva. Si daca voi mai avea ocazii, voi mai merge.
Am intalnit fete pe care daca le-as fi vazut in viata de zi cu zi, pe strada,as fi jurat ca nu ar fi in stare sa omoare o musca, dar nu un om. Dar si fete de borfasi, cutitari inraiti. Am intalnit si oameni care au ajuns acolo datorita anturajului, nefiind direct implicati in ceva.
Am invatat extrem de multe intr-o ora jumate cat am stat acolo. Am invatat cat de importanta este libertatea si ca trebuie sa o pretuiesc. E foarte usor sa ajungi acolo, insa foarte greu sa iesi.
Din felul cum vorbeau si din limbajul corpului am vazut ca unii chiar regretau ceea ce facusera, dar unii vorbeau cu atat seninatate, inca daca ar fi liberi, ei ar mai face inca o data fapta. Cred ca sunt oameni nascuti sa ucida, sa fure. Brrr, ingrozitor.
Oricum a fost o experienta de viata din care am invatat ceva. Si daca voi mai avea ocazii, voi mai merge.
4 comentarii:
o doamne!! imi inchipui cum e. NU as vrea sa ajung vreodata pe acolo. brrrr!
Da , o adevarata experienta pentru tine , azi! Te pune pe ganduri si te face sa reflectezi !
Si mie mi-ar placea sa fac o vizita...dar doar in calitate de vizitator. :)
Pisy si eu mi-am imaginat intr-un fel, din ce am vazut in filme, dar e cu mult mai diferit. E groaznic.
Ana e o adevarata lectie de viata de la care am avut ce invata.
Lillee trebuie sa fii tare ca sa faci o vizita acolo. Si cat am stat acolo zic eu ca am reusit.
Trimiteți un comentariu