SOC!

Vreme frumoasa, grade multe in termometru, hai de-om merge sa ne plimbam Mariuco ca nu e de stat in casa! Si pornim agale catre platit dari la furnizori de diverse si apoi in parc. Si cum ne plimbam noi asa si cantam, trecem pe langa o scoala. Pt cunoscatori, scoala nr. 5. Copii multi, unii intrau, altii ieseau.
Pe un gard 4 pusti. Maxim clasa a 5, dar eu cred ca erau cam de-a 3. Ce discutau? Nu de teme, lectii, astea sunt deja "fumate". Nici de fete, ca m-as fi amuzat. Unul din ei il intreaba pe un altul:"Tu te razi la **la cu bigu` lu` ta`tu?" CE?
La varsta asta voi aveti asa preocupari? Deja organul este atat de dezvoltat incat il radeti? De ce il radeti?
Pfiuuu! Mama, mama!!! Oare Miru la varsta lor ce preocupari va avea?
Dar picii de azi m-au dat gata! **la, ras...la scoala generala???

Din nou

Azi am ajuns iar la Primire urgente chirurgie :(((
Eram la tara, ceva banal. Voiam sa punem niste ceapa, cam tarziu, dar asa avem noi timp. Miru era in grija bunicii si dintr-o data plange din nimic. Nimic nu voia, doar sa planga. Buni nu reuseste sa o linisteasca, asa ca intervine MAMA. Dar observam ca isi tine mana, tot stanga, de-a balalau pe langa ea. Incerc sa o ridic. Si plange isteric. Echiparea si la spital.
Ajungem si suntem anuntati ca domnul doctor ortoped, culmea acelasi ca la evenimentul trecut, este plecat la contra-vizita. Si suntem poftiti AFARA ca si asa copilul este linistit. In secunda urmatoare Mariuca a izbucnit in plans. Am iesit spunand ca mergem sa plangem pe hol, ca acolo e camera de primire urgente. Dar pana sa ies, rog totusi sa fie anuntat doctorul, ca poate dupa contra-vizita merge si sa fumeze o tigara sau mai stiu eu  ce si eu nu vreau sa-mi tin copilul in chinuri pe HOL. Foarte iritata duduia imi tranteste ca o sa-l anunte.
Ies cu copila plangand si asteptam. Ma simteam ultimul om de pe pamant. Eu, mama ei, nu stiam ce i s-a intamplat copilului meu. Vedeam in fata ochilor scenarile groazei: ca vin cei de la protectia copilului si ma decad din drepturile parintesti. Logic, exageram, insa in momentele alea judecata  mea era praf. Ma gandeam ca vine medicul si normal ma va intreba ce s-a intamplat si eu voi sta si ma voi uita ca vaca la poarta noua si o sa ridic din umeri si o sa-i spun :"Nu stiu!" Cum dracu sa nu stii ce i s-a intamplat copilului tau?
Pt mine Miru inseamna TOT. Nu mai repet, nu mai zic nimic, doar ca nu imi pot ierta sa nu stiu ce i se intampla. Mai ales ca sunt in zona. Stiu, o sa ziceti ca se intampla, OK. Dar eu nu stiam cum de s-a ajuns iar in situatia asta. Iar buni se uita la mine. Nu pot sa descriu ce era in sufletul meu. Dar va pot spune ca eram un vulcan gata sa erupa. Lava era in varful buzei, dar ceva de undeva a potolit-o.
Sincer il apreciez pe acest doctor, Ciocarlea se numeste. Este unul dintre putinii medici care isi face datoria fara sa se uite daca te cauti in buzunar sa ii dai o atentie. Si-a amintit de noi, mi-a zis el ce si cum s-a intamplat. In tot acest timp acceptam orice de la oricine numai sa-mi vad copila bine. Momentul fixarii a fost iarasi groaznic. Lacrimi care imi strapungeau inima, fiecare lacrima era un pumnal infipt in inima mea.
Asa am aniversat azi 1an si-o luna :(((

Aaaa, nu!!

Blogger mi-a tras-o. Si mi-a tras-o original!

Mi-a schimbat el de la sine putere fata din spatele a ceea ce vedeti voi :))) Aia de care va ziceam mai de mult.

Pfuuii. Pot sa-i zic ceva de sarat? Ca de la atata dulce mi-e sa nu faca diabet.

In fine. Trebuie sa stau sa scobesc poate il pacalesc sa revin la vechea fata. Sau nu mai e? Vedem

Acum fug la ale mele treburi, sa le gatesc repede sa iesim sa ne scaldam in soare!!!

Daaaa lume!!!!!!!!!!! A venit soarele la locul lui si e frumos afara! Nu e de stat in casa!!! 

Iesiti?

Gata!

A trecut si Pastele. Si am alergat in sus si in jos sa cumparam si din aia si de ailalta, ba si aia parca-mi trebuie. Stai ca mai am nevoie si de aia. Si apoi stres si oftica ca nu cresc cozo-pastii. Pfiuuu, cand termin curatenia? Preotul canta de "Hristos a Inviat!" si treburile nu sunt inca gata.

Pentru ce atata alergatura, nervi, stres??? Sincer nu vad rostul. 

Oale cu mancare au fost preparate, iar acum stau sa fie aruncate la ghena. Pacat! Aruncam propria munca. 

Asa vom face si de Craciun si la urmatorul Paste si asa si mai departe. Pana cand?

Vreme urata a fost anul acesta de Paste! Nu tu iarba verde, nu tu un mic pe gratar, nu un ciripit de pasarici! La anul, poate!

Pana atunci sa auzim de bine!

Taiere de mot

Sau din mot? Cum e corect? Oricum ar fi, s-a intamplat ieri. Emotii mari, nu stiu de ce, nu intrebati. Si culmea s-a intamplat fix la un an de la increstinare. Asa a fost sa fie, nu am ales expres.

Nu stiu in ce masura ii va influenta cu ceva alegerile facute, dar a fost amuzant. Si a ales: masina de pompieri, telecomanda la masina si inelul meu de aur. Interesanta alegere!

Inainte de Paste

Hop si-asa! Uite ca am ajuns si in seara Sfanta a Invierii. Obosita tun. Abia stau. Ar trebui sa ma culc, dar intai sa va scriu ceva si apoi mai vad ce mai fac. 

Ar trebui sa merg sa iau lumina, sper sa mearga al meu sot. Eu trebuie sa stau de veghe cu Mariuca.Este a doua seara cand are cate un episod de plans isteric si nervos, nimic nu vrea, nimic nu o face sa isi revina. Aseara ne-a oferit primul episod in toiul noptii, pe la 4. Am crezut ca mor de inima. M-am simtit neputincoasa rau de tot. 

Am cam gatit trebnurile. Maine avem petrecere de taiere din mot. Abia astept. Eu am emotii de azi :))) e firesc, nu?

Ieri am iesit pt ultimele cumparaturi si lumea umbla nebuna dupa iepurasi sau oua de ciocolata. Fratilor, nici bine nu ne-am revenit din mosi Craciuni, globuri si alte figurine ciocolatoase si au si aparut iepurii cu ouale lor. Dar pana ieri nu ati crezut ca va trebuie. Sau ati crezut ca vor fi mai proaspete daca le luati in ajun? Pffff!!! Da-i Doamne omului mintea cea de pe urma!

Ziceam eu mai printr-o postare ca vreau sa-i fac tort Mariucai cu acoperis de pasta de zahar, din aia faina. M-o mancat undeva si am incercat si eu. Am zis ca crap de nervi. Am pus peste 1kg de zahar pudra. Se rupea, nu reuseam sa fac ceva care sa arate cat de cat ok. In final un mare kkt, scuzati vorbele urate, dar data viitoare nu mai fac. Nici nu am curaj sa-i fac poza tortului. Dar e atat de bun pe sub kkt-ul ala de pasta de zahar. E cel mai naspa tort decorat vreodata pana acum. Zau asa! Ma mai gandesc daca il pozez sau nu. 

Va las acum. Ma duc sa-mi rezerv un loc in pat!

Paste fericit tuturor! Lumina in suflete si in case, sa aveti mereu calea luminata!

Cineva care se pricepe

In decembrie al meu sot a primit un telefon bengos de la fratele lui, un iPhone 4. L-am dus sa-l decodeze un "mare" specialist, el cica l-a decodat, nu stiu cum i l-a probat, numai ca nu ii recunostea SIM-ul. Dar l-am folosit fara SIM pt FB, diverse aplicatii si jocuri. Nu m-am bagat pe programe, programele sau alte bazdaganii. Ca daca nu le am si nu ma pasioneaza, de ce sa ma bag unde habar nu am.

Numai ca al` cu coada si cu cornite m-a impins in Sfanta zi de duminica sa descarc in PC iTunes sa vad de-l pot activa cu SIM. Si de atunci nu se mai deschide iPhone-ul nostru. Scriu pe un forum, scriu pe altul. Dupa IMEI cica nu se poate face ca e SIM locked. Cica ar fi o varianta cu nu stiu ce Gevey SIM, complicat rau pt mine, dar eu vreau sa-l butonez ca inainte, fara SIM, cu plicatiile mele, cu jocul meu iubit. Le scriu la nenii astia priceputi de pe forumuri si ma lasa cu  ochii in ceata. Chiar nimeni nu ma poate ajuta?

VA ROGGGG!!!! Stie careva? Intrebati cunostinte, priceputi, mesteri si alte natii. 

De sambata la amiaza :)))

E sambata si simt ca ma cam plictisesc. Acum cat doarme Miru, ca inainte eram ca bagata in priza. Si dupa ce se trezeste, nu stiu cand mai apuc sa stau jos. E argint viu, fratioare! Oare e facuta in miscare?:)))

De ieri are un dinte nou. Mandra si fudula e acum. Am asteptat si am indurat mult pt el drept pt  care merita serbat. Mergem aici sa ne distram nitel, ocazie cu care o sa-i revad pe dansatori. Mi-e dor de ei, tare de tot. Am vazut ca au venit unii noi, altii au renuntat. Pacat! 

Raceala asta nu prea vrea sa plece de la noi. Si-a facut culcus bun si o fi dat de bine. Ii dam noi cu pastile care mai de care si speram sa plece. Si asa bolanzi iesim in lume ca avem nevoie de aer curat.

Sa va mai zic ca am reusit sa revin la vechiul blobber, nu stiu cum, pe unde m-am dus si pe ce am apasat, dar am chiuit de bucurie cand am vazut.

Mai e o saptamana si vine Pastele. Habar nu am ce o sa gatesc, mai ales ca avem si petrecerea de taiere de mot a Mirulesei. Nu ma mai risc la cozonac, poate doar pasca o sa fac. Asta daca o sa ma lase Maria Sa Mariuca.

Voiam ca pt petrecere sa-i fac tort la patiserie, din ala cu acoperis fain :))), din pasta de zahar, cu flori, modele si alte cele, insa ieri am gasit niste hambat si am zis ca il fac tot eu. O sa fac pasta de lapte praf, o sa incerc ceva modele de flori, daca nu facem diverse figurine, cantam si suflam si la urma il halim. Nu stiu inca cu ce creme, urmeaza sa cercetez. 

Acum va zic sa aveti vichend placut pe mai deparre, ma duc sa ma ciufulesc ca acusi se trezeste Miruleasca si plecam. Hai va pup!

Bine sau rau?

Noi inca suntem raciti. Cu totii, de la cel mai mic pana la cel mai mare. Miru e spre vindecare de acum. Eu cohai precum o oaie bearca, iar Mihai zice ca e putin mai bine decat mine, dar nu stie cum ma simt eu.

E cald afara. Vremea frumoasa a revenit. Iupii!!!

Cica m-am apucat si de curatenie, ca vine Pastele. A nu se intelege ca fac curat in casa doar de Paste si de Craciun. Casa e vraiste, abia am reusit sa-mi pun perdeaua la geam sa nu ma traga pe banda cel de peste drum de mine si mai apoi sa ma gasesc pe iutube sau mai stiu eu pe unde. Nu ca as face lucruri indecente cu copilul de fata :))

Si daca tot e cald si frumos, de ce sa nu iesim si afara. Asa bolande cum suntem. Am sunat-o pe doc de familie si am intrebat: putem? Si ni s-a dat liber, cu mentiunea sa nu socializam cu bebici, burtici, copilasi si restu. Nici singure cuce nu putem sta! Dar ne-om descurca noi ca suntem mari.

Dupa somnul de frumusete, dupa cateva incercari esuate de a manca ceva mancare solida, dar cu o super masa de san, ne-am echipat sport si am iesit.

Se vede bucuria din ochii ei? Cum sa o tin doar in casa?

Si am incercat pe cat posibil sa stam departe de lume. Dar inevitabilul s-a produs, ca deocamdata nu am suficienti bani sa cumpar o bucata de parc doar pt noi, si spre Mariuca s-a indreptat o fetita. Imi iau copilul in brate si spun mamicii, cu vocea bea de oaie bearca, ca suntem racite si pre binele tuturor ar fi bine ca, copilele sa nu interactioneze. 

Oameni buni, nici daca aveam bube negre pe fata, nici daca aveam ciuma, febra tifoida nu cred ca isi smucea copila in asa hal. Atat de tare a tras-o de langa noi, incat s-a speriat si a inceput sa planga. Eu m-am simtit tare vinovata atunci, dar nu stiu de ce. Am gresit cu ceva? Nu mai spun ce privire taioasa si plina de sentimente negative am primit. 

Daca suntem racite de acum nu mai avem voie sa iesim in lume? Trebuia sa instituim la noi acasa starea e carantina? Sau trebuia sa le las sa interactioneze, fara sa spun nimic de starea noastra de sanatate? Ce trebuia sa fac eu ca nimeni sa nu aiba de suferit?

Eu nu am cocolosit-o pe Mariuca. Am primit in vizita copii raciti spre vindecare, care tuseau, ca o data si-o data tot va raci, fie ca o bag in globul de cristal sau o las libera. In afara de vitamina C, nu i-am dat nimic preventiv. Las boala sa vina la noi cand vrea, sa se manifeste cum ii este cursul, eu intervin doar cu medicatia. Nici nu o expun voit bolii, nici nu o indop cu diverse, preventiv. 

Si nici nu mi-am smucit copilul de langa copii cu muci la nas, bolnaviori, facand-o sa sufere, fara a-i explica, atat cat poate ea intelege la 1 an, de ce nu putem sa ne jucam cu copilul respectiv.

Circuitul racelii

Se ia una bucata copil racit cobza si doi parinti. Si dai sirop de ala, peste 6 ore dai de alalalt. Sa-i dam ceva si de muci, niste aerosoli ar fi numai buni. Sa-i dam si un sirop de plante poate face mai multe minuni. Sa incercam si niste aerosoli cu suc de gutuie si lamaie. Si uite asa copilul in centrul atentiei si la un moment dat, mama se trezeste ca stranuta cam des, ca mucii incep sa curga rauri, valuri si-n cascade, ca o ustura teribil gatul. Si apare si tata cu nas infundat, stranut suficient de des, muci si la el.

Eu stiam ca daca raceste mama sau tata e posibil sa ia si copilul, caci are sistemul imunitar mai putin puternic decat al celor mari. Dar uite  ca la noi e cam invers. Raceste copilul si luam si  noi, aia marii.

Si vine azi Mihai si imi spune: "Stii cand imi spuneai sa ma feresc ca sa nu racesc ca ia fata, ca nu stii ce-mi faci. Acum ca eu am luat raceala de la ea, eu ce sa-i fac?"

Si veni raspunsul: "S-o pupi sa-i treaca" 

Asa ca la noi legile se aplica putin altfel.

A masii :)))

Ete nah ca si blogger.com s-a modernizat bre. Pai se putea? Nu! 

Si am facut si eu update la asta noul. Dar nu am avut timp sa cercetez ce si cum merge pe aici. Si azi am zis sa vad cum e treaba. Si am ajuns la comentarii. Pfff, o multime de comentarii. Le citesc, multumesc in gand la fiecare, bifez cu scopul de a le publica si in loc de publicare am apasat stergere. Unde e locul de dat cu capul??

Si chiar de e 1 aprilie sunt sigura ca blogger nu stie insemnatatea zilei si sigur nu m-a pacalit cand mi le-a sters definitiv.

Oricum va multumesc mult tuturor! 

Eu vreau sa ma intorc la vechiul blogger. Cum fac?

Prima raceala

E prima raceala adevarata a Mariucai. Pana acum ne-au cam ocolit episoadele de boala, laudandu-ne cu un singur episod mai sever. Nu am prevenit cu absolut nimic, am lasat natura sa-si urmeze cursul firesc. Ne prinde, ok, nu ne prinde, si mai ok.

Ce-i drept raceala aceasta ne-a prins cu sistemul imunitar cam slabit si asta datorita vaccinului de la 1 an. Cred ca e singurul lucru cu minus pt noi. Pana acum ne-am mai vaccinat si nu am avut probleme, insa acum nu ne-a mai mers. Insa un lucru bun e si cu vaccinul asta. Nu am facut rubeola. 

Duminica trecuta am profitat de vremea extrem de frumoasa si ne-am plimbat. Ne-am intalnit cu unii, cu altii, ne-am pupat cu totii, a fost in contact foarte direct cu vara mea, care luni ma anunta ca are rubeola. Am asteptat, am analizat si nimic. Deci e bun cu vaccinul. Insa nu e bun ca am racit.

 E maraita pana la Dumnezeu Sfantu si o palma inapoi. Se mai vad si niste dinti iesind, asa ca tabloul nostru general e unul cat se poate de vast. Mai adaugam intr-un colt o tuse de-a dreptu chinuitoare pt ea. Incerc in orice mod si chip sa o invat sa elimine expectoratia. Nu poate, nu stie, se enerveaza, plange, mami devine cuib pt alinarea odorului. In centrul acestui tablou minunat pun mucalaii, care  mai au putin si trec de genunchi. Cred ca s-a dat peste cap robinetul si nu mai tine valva. Si curg fratioare, rauri, valuri si-n cascade. O aspir si ii stimulez si mai tare, nu e bun. Punem solutii de oprit mucalaii si nu merge. O sterg, se enerveaza si ma bate. Pe buna dreptate ca nici mie nu-mi place sa-mi stearga cineva mucii. 

Ieri trebaluaim cu ea, atat cat ma lasa, si la un moment dat i-a venit sa stranute, dar sa si tuseasca. Cunoasteti senzatia? Al naibii de rea si ciufuta. Cum sa stranuti si sa tusesti in acelasi timp? A fost nimicitor pt ea. Imediat ce s-a terminat actul artistic, s-a trezit la nas cu doua bule imense de....muci. A fost atat de mirata si surprinsa ca a uitat sa si planga. Era atenta acum asupra bulelor. Sa puna mana pe ele, sa vada ce sunt. Si s-au spart. Si a plans. Cum sa redau bucuria copilului sa se joace iar cu doua bule?:))

Si din cauza racelii doarme si foarte prost. Drept pt care si noi parintii suntem nitel varza, unul o varza mai mica, altul o varzoaie imensa. Cel mai amuzant e ca ea nu doarme invelita, dar noi, mai cu pielea batatorita de vant si ploaie, mai vrem sa tragem ceva pe noi, sa mai tina de cald la sale. Cu mari greutati reusim.

Dar o scoatem noi la capat si cu asta. Si o sa imbracam iar rochita si o sa incaltam balerinii mov sio sa mergem sa ne cautam prietenii in parc. Pana atunci va dorim sanatate si o rugaminte mare, un instalator priceput nu stiti? Sa ne repare si noua robinetul cu muci :))))

Duminica minunata sa aveti!