Social Icons

luni, 7 mai 2012

De lunea

Salutare natiune! E iarasi luni:(( iar pt noi saptamana a inceput cu ceva smiorcaieli. Am fost inca de dimineata la donat de sange sa vedem cum stam cu rezervele. Nu eu, ci Mariuca, Primele analize din viata ei. Desi am fost initiata despre cum se vor desfasura treburile, am sperat pana in al doisprezecelea ceas si-un sfert ca poate i se face cuiva mila de mine si ma vor lasa sa stau langa puiul meu cand ii vor recolta sange. Nexam :((( Mariuca plangea inauntru, eu afara. Voiam sa ma fac o musca sa ma duc sa o alin, voiam sa sparg zidurile ca pot ajunge la ea sa o tin in brate. Dar apoi am realizat ca momentul m-a facut o idee mai puternica. Cand mi s-a dat voie sa intru am inghitit pamantul pana la ea. Si cand am mai vazut-o si cu mucalai pana la gura, din ambele nari si cu lacrimi si in urechi, imi venea sa rastorn lumea. Am reusit cat de cat sa o impac, sa sterg mucalaii si lacrimile de crocodil, dar au urmat altele, la radiologie. Pfiuuu, acolo macar am putut sta cu ea, doamna respectiva a fost cu mult mai umana decat cealalta. Probabil prima s-a comportat cum s-a comportat si pt ca nu isi terminase de baut cafeua, a tinut sa imi specifice acest aspect, dar cred, ca si pt ca nu m-am scotocit in portmoneu dupa ceva parale care sa ajunga in buzunarul ei. Imi pare rau stimata doamna, dar in triaj cam greu cu savuratul cafelelor cu orele asa cum va pofteste inima. Ati venit la serviciu sa munciti! Sau savuratul de cafele e cap de afis in fisa postului la dumneavoastra?
Dar sa trecem peste. Sunt obisnuita cu ele si tocmai de asta nici nu le dau nimic. Fac scandal cat China, tip, urlu pt drepturile mele si ale copilului meu, dar spaga nu dau. M-am saturat sa fim o tara de spagari!
Sa va zic ceva de "noaptea mintii", cum zice Ciutacu!
"Alaptatul prosteste!" sau "Alaptatul dupa un an e nociv!" 
Pfiuuu! De unde dracu le scoate femeilor? Sigur creierul vostru e bigudat si incalcit rau de tot. Eu cred ca doar o mama super-mega frustrata poate scoate asemenea sarpilioni pe gura. Eu nu pot sa descriu in cuvinte ce simt cand Mariuca ma trage de nadragi si-mi spune "Cicea, cicea!" sau cand ma cheama langa ea doar ca sa le simta aproape, sa le mangaie putin. Pot doar sa spun ca ma invadeaza un val imens de caldura si ochii mi se umplu cu lacrimi. Pt mine alaptatul e superlativul absolut din toate trairile si sentimentele!
Dar e luni, e grele rau de tot. Orice inceput e greu, or mai si fi si ceva urmari de pe week-end, asa ca numai de bine va doresc!

0 comentarii: