Si am inceput...

... cresa. Dap. Desi imi planificasem sa incepem acomodarea cu aceasta institutie de prin ianuarie, ca pana la intoarcerea mea in campul muncii, undeva in martie, sa fie deja familiarizata cu statul departe de mami, uite ca nu totul se potriveste planului. De fapt tot ce tine de Mariuca este total imprevizibil, de la poposirea ei in burta, pana la nastere si totul dupa. 

Am mers sa mimam si noi ca doi parinti ce suntem, acel minim interes fata de ce ne-ar trebui ca sa ducem copilul la cresa. Si ne-am trezit a doua zi cu intrebarea "Nu ati vrea sa o aduceti mai devreme de ianuarie? Uitati ce frumos a reactionat la copii! Sunt copii care se crizeaza doar cand intra pe usa." Asa ca am facut Sfatul Parintesc, ne-am mai scarpinat pe dupa ceafa si am decis: "Sa fie! Vedem cum va fi!"

Cum e? Surprinzator de bine. Eu nu am avut emotii in ziua cu pricina. O seara in urma ma incerca ceva-ceva pe la stomac, dar m-am delectat cu niste suvite blonde scoase chiar de mine si pana la urma am pregatit rucsacelul barbateste. Dimineata ne-a gasit vioaie si pline de entuziasm. Ii tot povesteam ca vom merge la "copilu" cum spune ea, ea radea, eu la fel. Cum am intrat pe usa, sa o rupa la fuga si nimic altceva. A inceput sa strige cat o tinea plamanii: "Copiluu!!! Copiluu!" Ii anunta ca a sosit si sa i se faca primirea cuvenita. Am fost introduse la grupa si aici stapaneste "bestiuta" de mai poti! Sa mearga la "copilu" asa imbracata cu hainele de strada. Ce e aia rabdare sa ne schimbam, cum si papuci trebuie sa-mi pun? Hai mai mami si tati  mai repede ca-mi ard talpicile! Odata terminat procesul de schimbare, ce pup, ce pa, nimic. Directia catre copii, la jucarii, la baloane, "Ia uitiii!!!" Parca venise la cresa din prima secunda de viata, asa familiarizata era. Tarziu si-a dat seama ca mami nu mai e, dar il cauta pe tati pe sub o masuta.

Chiar a reusit sa manance, mai ajutata, mai singura. A dormit. SUPERR!!! 

Si in tot acest timp eu imi cautam de treburi. Sa nu o chem in gandul meu si sa ii transmit dorul. Am fost o mama rea?? Nu cred. Sincer ma uitam la telefon si imi doream sa nu sune! Voiam sa stea cat mai mult acolo, sa se familiarizeze. Am rugat doamnele sa nu o lase sa planga de sa-si dea duhul, ca totusi e prima ei zi. Si pe la 14 tzar-tzar!!! S-a trezit, nu era mami si dai cu plans. Ceilalti copiii inca mai dormeau, asa ca hai sa salvez botul de aur. 

Pana acasa mi-a transpus intr-o romano-chineza toata ziua ei cu copiii. Am intrebat-o daca mai vrea sa mearga si mi-a raspuns "Da!" si nu cred ca a raspuns mecanic sau fara sa constientizeze ce o intrebasem. 

Ziua doi?? Acelasi scenariu, dimineata: stapaneste "bestiuta" sa o schimbam sa ajunga mai repede in clasa. Ce pup, ce pa??? Alta data.

A mancat branza cu smantana si mamaliguta!! Asa ca I LOVE cresa!!!!

Eu nu stiu de ce aceste institutii, cresa, camin, gradinita sunt considerate un BIG bau-bau de catre mame. Pt mine este ceva firesc, normal, o etapa ce trebuie urmata. Dar nah, fiecare cu ale lui.

Vedem luni cum va mai fi, dupa 2 zile de pauza. Per ansamblu, sunt foarte multumita de tot!

Omleta cu cartofi

De sambata am asa o stare cam indescifrabila. Nu mi s-a mai intamplat de mult asa ceva. O caracteristica a acestei stari este lipsa de chef. Si cand nu ai chef, nu ai chef :)) Si stand asa fara chef de nimic, colindam pe canalele tembeliziunilor si ma opresc, cred, nu sunt total sigura, la Euforia.  Era o emisiune ceva cu gatit. Si am prins momentul omletei cu cartofi. Si mi-a amintit de una din mancaruriole din facultate. Cred ca am raspandit reteta asta in tot caminul. Si cu reteta asta l-am dat pe stape pe un ex.

Si cum se apropia ora sosirii marelui meu devorator de bucate proaspete, ales ales sa pregatesc acesta omleta speciala. Se pregateste foarte usor si rapid.

M-am folosit de:

• 4 cartofi potriviti
• 3 oua
• 250 gr de pastrama
• 2 felii de branza topita
• sare, piper dupa gust

Cartofii i-am taiat felii mici si subtiri si i-am perpolit cat de cat in 2 linguri de ulei de masline

 Cand au fost gata i-am scos pe servetele pentru a se absorbi uleiul

Intre timp am batut ouale bine peste care am adaugat pastrama

Dupa ce s-au scurs de ulei, am adaugta si cartofii

In tigaia in care am prajit cartofii, am scurs tot uleiul dupa care am adaugat combinatia de oua, cartofi si pastrama

Cand am zis eu ca s-a copt la talpa, am pus o farfurie suficient de larga peste omleta si cu o miscare ferma am rasturnat omleta pe farfurie si am pus-o inapoi in tigaie cu partea necoapta. Iar pe deasupra am decorat cu felii de branza topita.

Sa nu cereti poze cu sectiune sau detaliu. Cat m-am fatait eu prin casa, era si spalata farturia. Cica a fost prea buna sa-mi lase si mie. Oricum nu voiam. Dar il cred pe cuvant ca a fost buna.