1 AN

24 martie 2011

24 martie 2012

 Intre cele doua date, 1 an. Nu pot sa scriu acum despre. Nu ma simt in stare sa dezvolt.
Am prea mari emotii. Imi vine sa plang, dar sunt lacrimi de bucurie.
Am sufletul plin de bucurie. Ma simt completa. MA SIMT MINUNAT!!!

LA MULTI ANI IUBITA NOASTRA!!!

Noi vom fi mereu acolo cand tu ne vei chema!

De primavara

Inca de sambata ne putem bucura de o vreme primavarateca, cu temperetura numai buna de iesit la o baie de soare. Drept pentru care am scos garderoba de primavara de prin dulapuri si hai afara.
Putin cam nemultumita, dar treaca-mearga

Putem pleca cand terminati de pozat

Dar ei imi pun si haina

Ehh, sunt putin mai mult roz.
Intai va cant ceva si apoi mergem

Oooo, nu!!! Caciula!

Hai sa mergem odata!!!
Am ajuns afara.

Nu ratam nimic

Oare pot ajunge la flori?

Si cand ne-am intors acasa, am mai probat o alta rochie

Dresurile sunt cam nepotrivite, dar eram in casa :)))
Ehhh, am basca!!! Voi aveti?

Si cum vremea continua sa ne surprinda cu temperatura ei numa` buna de plimbat, ieri am fost la piata.
Aici oare ce s-o vinde?

Stabileam cu tati ce sa mai cumparam

Faceti-mi putin loc.

Dar morcovi oare unde gasesc?

Cred ca am cumparat de toate!

Carutul plin, eu pe jos, acum sa mergem acasa

Chineza

Suntem mari de acum. Mai avem mai putin de 2 saptamani si serbam primul an al Mariucai. Ofaa, ce de emotii. Cred ca si astea au stat si inca mai stau la baza starii mele de ciufuteala. Nu-s chiar ciufuta, dar am asa un feel-ing mai naspa. Ma uit la ea si ma intreb cand a trecut atat de repede timpul? Uneori am sentimentul ca retraiesc din emotiile si starile din urma cu un an. Dar simt si am incredere ca o sa-mi revin. Dar sa revin la ce vreau sa va spun.

Despre majoritatea copiilor se spune ca vorbesc limba chineza la inceput. Scot niste sunete care nu le intelegem, dar ne amuzam copios. Iar Miru nu este exclusa din tipar. Incepem sa trecem de faza monosilabelor si incerca sa scoata cuvinte noi, numai ca i se cam incurca limba-n gura si ies niste chestii total de nedeslusit. Dar e atat de fericita de numa`.  De multe ori stau si o ascult, sa vad poate prind vreun fir despre ce spune ea in cuvantarile sale, dar nimic. E atat de concentrata si are o mimica a fetei mai ceva ca omul mare. Ca exista si oameni mici :))

Miru stranuta si noi de fiecare data ii spunem "Sanatos!". Azi asa, maine asa si tot asa, ieri stand si gatind cu ea pe langa mine a stranutat si mare imi fu mirarea sa aud niste chestii alambicate iesind din gurita ei, care  mai ca ar fi insemnat "Sanatos!". M-a cautat cu privirea aprobator, iar eu eram muta de uimire. Copilul meu creste si eu ma minunez ca la extraterestri. Nu am reusit sa imortalizez nici un moment pana acum, dar timpul nu-i trecut.

Ar cam fi cazul sa deschidem un jurnal cu expresii chinezesti a la Miru :))

De lunea

E luni, inceput de saptamana, nici iarba nu creste, nici eu nu am chef de nimic. Inca de aseara ma simt rau, incerc sa ma fac bine, nu prea imi iese, dar trebuie sa merg mai departe, sa fiu strong pentru mica-mare devoratoare de energie. 

Luna asta e luna plina pentru noi, ne pregatim cu mic cu mare de mare sarbatoare. Aniversarea primului anisor, taierea motului, ruperea turtei, deci veselie si chermez mare. Numai ca o sa amanam putin marea petrecere din motive multe si bine stiute:))

Si daca tot ma simt rau si nu am chef de nimic, daca nici de dormit nu pot, desi am mari restante la somn, am zis sa mai fac o vizita pe aici, sa va mai intreb de sanatate, cum stati cu dragostili? De ce doar luna martie e considerata luna femeii? Ce in septembrie nu pot sa fiu sarbatorita? Nu ca, daca as fi sarbatorita in fiecare zi mi-ar cadea greu la ficat :))) Va doriti ceva special de ziua internatioanala a femeii? Eu nu. Vreau sa ma fac bine pana atunci si sa ma dixtrez cat mai frumos si mai bine cu ai mei, adica Miru si Mihu, aka Max :))

Scriu fara noima si asta ma binedispune :)) cam ciudat, dar asta sunt eu.

Vreau sa vina primavara si vremea sa nu mai fie ciufaita. Vreau sa fie cald, sa iesim sa ne plimbam cat ne tin picioarele si cand obosim, sa stam 5 minute cat sa ne tragem sufletul si sa o luam iar din loc. Presimt o primavara si o vara plina de alergari si fugareli. Si la toamna tot asa vreau sa fie. Cine o sa alerge: io cu mandra mea si cand o putea si cu al nostru tata si sot :))

Aaaa, am uitat sa va spun ca Mariuca merge din ce in ce mai bine. Deja merge si singurica si pe distante mai mari. Va rog sa ma delectati. Un singur prag avem in toata casa si ala ne cam da batai de cap, dar daca are vreun mega interes il paseste de zici ca nici nu era acolo vreun obstacol. Exerseaza de zor si mersul de`a busilea. Putin mai diferit la noi, dar merge`asa!

O las sa exerseze din ce in ce mai des mancatul singura. E un deliciu, un act de mare satisfactie, dar si de maxima murdarie. Copilul sa fie fericit si implinit, masina sa spele hainele si mami sa le calce. Cearta cu bucatele. Scuzati finalul, dar deja era plictisita ca tot o filmam :)))

Gata, va las ca trebuie sa pregatesc o cina copioasa pentru duduta mea. Habar nu am ce, dar improvizez eu. Hai va pup si sa auzim numai de bine!

Povestea cu iaurtul

Se pune niste iaurt intr-o cana. Se vede, da?

si un copil plin de energie incearca sa bea singura, fara ajutor

Numai ca nu e atat de mare si puternica cum vrea sa se creada, iar iaurtul ajunge pe masa

Iar de aici incepe un adevarat razboi cu laptele. Ea voia sa-l prinda in mana, el ii fugea printre degete

 

Ca sa exemplificam mai bine, urmariti materialul de mai jos

Si s-a terminat cu aceasta poza de final

Dupa mutrisoara asta, oare cine-a castigat?!

Inca aici

Nu plecam niciunde de aici, insa sa ne scuzati de scriem mai rarut :)) Timpul nostru zboara atat de repede, ca numai ne trezim ca-i seara si trebuie sa incepem lectiile de dans, in speranta ca Miruna va adormi mai devreme. Dar nici o sansa :( Dar nu-i bai, nimic nu este mai frumos si mai placut decat sa iti petreci timpul, energia, absolut orice cu un pui de om, care pe zi ce trece este altfel. 

Inaintam vitejeste spre minunata varsta de 1 an. 1 an???? Pfiiiuuu!!! 1 an!!!! Imi puteti spune cand a trecut acest timp?

Ma uita la ea in fiecare zi, ora, minut sau secunda si nu realizez cand a crescut. Parca mai ieri era cat o painica pe care imi era frica sa o imbrac ca nu cumva sa-i rup manutele firave, iar acum fiica mea se dezbraca singura :)) Dap, ieri pentru prima data s-a dezbracat singura de bluza de pe ea si mi-a zambit atat de bucuroasa de m-am topit.

Cu mancatul stam asa si asa, avem si zile mai bune, dar avem si zile cand sta atarnata numai la san. Daca manacrea nu e buna in acea zi. Nu avem program de masa, nu stim ce e ala si nu cred ca e facut pentru noi, nu deocamdata. Mananca diverse mancaruri pentru varsta ei, dar uneori e mai buna mancarea lu` mami si tati si nu ezita o clipita sa-ti ceara. Nu indraznim sa nu-i dam, ca scandalul e gata imediat. Mananca foarte mult noapte, uneori ma trezeste si la o ora sa se aline ea la san. Daca ma supar, ei nati-o buna. Ce conteaza ca abia atipisem sau ma asezasem in pat de 2 minute. S-a invatat o smecherita, spre dimineata patul ei devine atat de neincapator si neprietenos, ca somnul ei nu poate continua decat intre mami si tati. Si asa in starea ei de somnambulism te prinde cu manutele ei grasune si-ti mangaie chipul de nu-ti mai trebuie nimic. Esti fresh ca si cand ai fi dormit o zi intreaga.

Nu stie ce-i ala mers de-a busilea, dar cand se intrevede la orizont vreun telefon sau telecomanda, atunci ii iese de minune acest tip de mers. Vrea sa o sustii de maini si sa o lasi sa mearga. Uneori glumim, spunand ca o va intrece pe bunica Nuta, bunica paterna. Vrea sa descopere fiecare milimetru al casei, sa vada ce e acolo, dar nu conteaza ca trage usa peste ea, doar are amortizoare bune la fund. Mai rau cand se duce cu nasul inainte:))) Vrea sa plece singura, insa pentru ca ea e o veritabila balerina in devenire si merge doar pe varfuri, aterizeaza in cap. E atat de comica, dar nu se lasa. E perseverenta si asta e semn bun :)))

E atat de ghidusa de-ti bine sa-mi mananci in fiecare secunda cele doua bucute cat doua nuci.

Sper ca nu v-am plictisit, dar mi-e atat de draga, normal e a mea si fiecare cioara isi lauda puiul. 

Asa e un moment din zilele noastre

Si daca tot are cont de FB trebuie sa chat-uiasca si ea, nu?

Rezoneaza si cu muzica

Dar si cu oile :)))

Cam asa se trezeste. Nu-i asa ca patul ii este pe masura ei?:))

Un mic Bute :)))

Ahhh ce ti-as face de te-as prinde mai bine

Ii plac la nebunie sticlele, in special cele cu continut alcoolic :)))

Aici exersa mancatul singura

Zi buna sa aveti si pana la o noua postare, sa auzim numai de bine

Ma imbaiez!

Va prezentam un ritual de imbaiere. Se ia una bucata copil si se imbraca in costumul Evei, in cazul nostru, adica al` de piela naturala. Si se aseaza copilul langa cadita, in cazul nostru

Aici trebuie sa ajung

Cred ca o sa reusesc

Gata, sunt deja inauntru. Sa inceapa dixtractia!!!!

Opss, eu m-am apucat de ce stiu cel mai bine, de mancat. Dar o reclama ma perturba

Dar e cam neinteresanta, asa ca sa continuam

Stai!!! Unde fugi???

Adopt pozitie noua, still jacuzzi

Se vede cata apa e pe jos?? SA vedeti cata mai fac cu noul meu sport!

Cica e prea de tot, asa ca m-au scos

Dar mie imi place cel mai mult asa

Sa va pacalesc putin, sa ma lasati in pace

Nu e somn. E doar starea pt ce urmeaza

Si gata! Atenta la reclame

Dor de voi

Cucu-bau! Careva acasa? Staiti sa sterg colbul intai, ca de cand nu am mai dat pe aici, puteti sa-mi scrieti si o scrisoare. 

Asa...colbul fiind sters, va salut dragii mei prieteni bloggeriti. Imi lipsiti foarte mult, numa` ca timpul a devenit dusmanul meu nr. 1. Si de ce zic asta? Lasand la o parte una bucata devoratoare de timp, aka Mariuca, m-a impins pacatul sa ma feisbucuiesc si eu cu lumea trendy si uite ca mai mult dau pe acolo decat pe aici. Dar nu-i asta baiul principal. Al meu om mi-a facut lipeala cu un joc de pe feisbuc asta. Stiti cum e ramia, da? Cand se prinde de tine greu mai scapi de ea. Asa si eu cu jocul meu. Cat era fata mai mica, nu prea il bagam in seama. Ne dadeam noi rotocoale unul altuia, dar de cand copila mea a mai crescut si poate sta si singurica, sub atentul meu ochi magic, si dai si lupta, si construieste case, podete, afaceri, gradinite, scoli la jocul meu. M-am capiat lume. Tampenia asta de joc mi-o spalat creierul. Si eu care credea ca singurul meu neuron care a mai ramas intreg, poate ma aduce pe drumul cel bun, de unde? Ti-ai gasit. Acum va scriu si cu un ochi sunt la joc. Nebuna, nu?

Dar sa va mai zic de noi. Suntem bine, sanatoase, stuchiti-ne sa nu ne deochem, mancam cand vrem si ce vrem, mananca noaptea cat nu mananca ziua, dar asta o vom rezolva-o noi candva. Puteti sa ma judecati au ba, dar eu am imprietenit-o, usor-usor, cu maria sa tronul, aka oala. Dimineata avem tabieturile noastre, intre un Morar si un Buzdugan, ne mai hlizim, ne mai invartim si facem de toate pt toti. E fericita nevoie mare de realizarile sale. Dar si cand nu vrea sa stea, nu stricam noi aliantele bi si colaterale. Respectam dorinta copilului.

A crescut atat de repede, sa nu zic si frumos, da? Stiti, cioara isi lauda puii, da? Nu stiu cand creste? Sincer. Daca eu la ora asta nu dorm si mai ma uit la ea, cand creste? Cat nu ma uit, ahammm, am inteles. Parintii nu trebuie sa vada cand cresc copii.

Am emotii cat China de mari. Sarbatorile de iarna au o semnificatie aparte pt mine, iar anul asta le vom serba pt prima data in formula extinsa. Deja ne-am interesat de saniuta, numai sa ninga acum. Ne-a adus Mos `Calaie fasulet, deci trageti singuri concluzia cat de cuminte a fost, da? Iar buncii i-au adus un pui de urs, asa ca ea. Numai ca puiul e mai mare decat ea. Dar daca ii aduce un urs, oare cum erau ei? Simpatici oricum.

Va las ceva poze de actualitate

dar ne gasiti aici sau aici 

Va pup!!!! Ma duc la jocul meu!!!