Social Icons

vineri, 30 iulie 2010

Revenire

Cine-ar fi crezut ca mi s-antamplat ceva si am disparut de pe fata pamantului, sa-si ia gandul. Sunt aici, numai ca timpul fuge si se scurge atat de repede ca abia mai am timp sa deschid laptopul. Ce-i drept vreo saptamana nu am inteles nimic din comportamentul lui ciudat: CD-uri sau DVD-uri nu mai voia a scrie, se deschideau si se inchideau paginile singure. Am crezut ca l-a demonizat careva. Drept pentru care l-am dus la nenea doftorul de calculatoare. Stupize, stupize :))) Colcaia de virusi si balauri cu tot cu antivirus si antu-spy. Drept pentru care a intrat in blocul operator, dupa care l-am scos la terapie intensiva si inapoi acasa. Acum merge, e ok. De fapt el nu merge, doar imi fac treaba in regula cu el.
Am avut si am in continuare o stare de futu-i masa. Si asta din cauza sistemul boland in care imi desfasor activitatea. Chiar daca mi se reduce salariul cu 25% sarcinile sunt aceleasi si unde mai pui ca secretara pleaca si trebuie sa preluam fiecare din atributiile ei. Cred ca o sa facem cu randu la secretariat. Oricum e un adevarat talmes-balmes pe acolo. Dar dintre toti, ala de pute de ti se intorc matele pe dos si te iubesti cu buda de zici ca sunteti amici din frageda pruncie, ala nu are nimic de facut, nu i se spune nimic, nu este intrebat de ce sta 2 ore la serviciu si este pontat 8 si etc s.a.m.d. Din astea cred ca toti aveti pe la locul de munca. Peste tot e un bou si-o belea.
Am avut si o perioada mai plina si din cauze: familiare sau familiale? :)))) Familiale, desigur. Mai am putin si o sa-mi dau masteratul in psihoterapie. Sincer m-am uimit pe mine insami de capacitatile mele. Dar totusi, sa nu ma deochi singura, ca nu stiu leac de vindecare.
Si tot in aceasta lunga pauza, l-am ajutat si il ajut in continuare pe domnul M sa incerce marea cu degetul mic de la piciorul drept:))) 
Am prestat si teren mult in aceasta perioada. Am fost cu sfintele moaste, cum imi place sa-l "dezmierd" pe mosul urat putacios si cu alti colegi pe coclaurile judetului. Frumos dar prea obositor. De fapt nu e chiar asa obositor, dar te oboseste mirosul omului certat cu elementarele: apa si sapunul. Si pentru asta cer sa mi se dea spor de toxicitate, vorbesc serios. Dupa o zi cu el pe teren ma ustura in gat de la mirosul inhalat. 
N-am mai pregatit nimic spectaculos prin bucatarie, doar niste chiftele de dovleac, dar care au nimerit la cosul de gunoi, eu nu le-am putut manca.
Si ca sa inchei apoteotic, mi-am perfectat parcarile cu spatele, ca stiam doar cu fata si ca reflexele la condus masina, nu alea din bucatarie sau aia de spalat, ci aia cu 4 roate :))) si cu benzen in ea, sunt cu mult mai bune si mai rapide, aseara dandu-i o lectie de adevarata bravura domnului M. Si asta imi da un curaj nebun de a porni oriunde cot la cot cu el.
Si cam atat. Sper sa revin mai des. Imi doresc asta. Mi-e dor de blogareala si de voi prieteni virtuali.
Ana draga mea stiu ca sunt o mare purcea si ca te duc cu zaharica de o gramada de timp, imi fac culpa mia cat vrei, dar intelege si tu un copchil bezmetic la cap si cu fundu-n sapte luntre si de care toti trag ca de guma de la chiloti. Multumesc tare mult de intrebare. Cred ca sunt bine sau cel putin asa vreau sa cred.
Si cum memoria inca mai e la locul ei, dna Mariana m-a premit. Pentru absenta se premiaza? :))) Atunci o sa mai chiulesc.
Astea sunt premiile


Acum merg sa pornesc masina de calcat si sa intind hainele in fata ei poate s-or calca singure.

joi, 15 iulie 2010

V-am zis?!

In finalul acestei postari am spus ca ar merge super de bine dovleceii cu smantana cu niste castraveti murati, reci, de la frigider. Dimineata nu am mai rezistat si am incercat. E absolut demetial de buna combinatia. O adevarata eruptie vulcanica de gusturi.
 Merita incercata.

Placinta cu mere si rom

Nu se putea sa nu fac si ceva bun azi, daca tot am avut o zi de sauna in bucatarie.
Duminica am cumparat de la Ivanesti, unde am fost cu fanfarele, niste mere care la prima vedere am crezut ca sunt prune. Am vrut sa fac dulceata din ele, dar m-am lasat lehamite. Erau prea mici sa stau sa le curat de coaja, sa le tai cuburi. Asa ca azi le-am gasit o destinatie: placinta cu mere, insa de data asta fara scortisoara, ci cu rom.
Am cumparat un pachet de foi de placinta, spre surprinderea mea chiar bune; o singura foaie era putin rupta. Am o experienta vasta la a nimeri foi de placinta gata bucatalite. Le-am lasat de s-au dezghetat in tihna. Cat am vazut un film de la 16 la 17 si am savurat o cafea, am dat prin rindea merele. 
 Le-am pus cu zahar sa lase sucul lor. Dupa ce au lasat suficient suc le-am calit pana s-a evaporat tot sucul. Si ca sa nu risc sa trezesc detectorul de gaz, dupa ce s-au calit mere si s-au mai racit nitel, am turnat 25 ml de rom. 
Foile de placinta le-am uns bine cu ulei, am pus compozitie de mere si am rulat la mijloc. 
Am uns foile cu ou batut si am dat la cuptor pentru 40-50 de minute, depinde de puterea de ardere.
E singura poza ce am reusit sa fac. Am impartit tava si domnului M la serviciu si mamei. Acasa am lasat doar  foarte  putin, cat sa-mi bucur si eu sufletul.
Domnu` M mananca placinta, cozonac si alte chestii copate doar atunci imediat ce sunt scoase din cuptor. Dupa nu mai sunt bune. Asa ca i-am dat azi cam jumatate de tava. Rezultatul: sa mai faci. Stiu, dar tu cand ai sa faci sa pot spune si eu la fel despre tine?:)))

miercuri, 14 iulie 2010

Parjoale coapte

Daca azi tot am avut rezervare la bucatarie, am indeplinit o dorinta mai veche a domnului M: parjoale.
Am facut compozitia clasica, cum o stie toata lumea: carne tocata, un morcov ras fin, usturoi pisat, un cartof ras fin si stors de zeama,  oua, putin patrunjel verde, cateva felii de paine inmuiate in lapte si stoarse, sare si restu de condimente dupa gust.
Am amestecat cat de bine m-am priceput compozitia, dupa care am pornit la bibilit parjoalele. Am facut si mai mari si mai mici. Spre deosebire de celelalte dati cand pe prajeam in ulei incins, de data asta am ales o varianta mai sanatoasa, zic eu. Le-am copt in cuptor pe hartie de copt.
Regret ca nu am facut asta pana acum. Nu sunt absolut deloc uleioase, oricat le-as fi scos pe servete de hartie. Din contra lasa pe hartia de copt grasimea in exces. Pana si la gust difera, sunt mai bune, mai gustoase, mai aromate. 
Le-am copt la foc iute, cam 20-25 de minute, depinde de puterea de coacere a fiecarui aragaz, dupa care le-am intors pe partea cealalta.
De acum nu le prajesc in ulei. Nu se merita absolut deloc.

Dovleci cu smantana

De azi pana sambata sunt libera. Abia am asteptat sa ma relaxez si eu. Sa mai bine sa imi aerisesc plamanii de la putaciosul imbacsit.
Si cum dimineata am trandavit-o pe la Tv, pe la pranz am fleicarit-o prin targ cu domnu` M, dupa ceaiul de la ora 5 am primit o programare in bucatarie. Frigiderul plangea saracul. Nu mai avea nimic care sa ne astampare matele crete de foame. Si cum m-am capatat cu 2 dovleci de la mama soacra, pe unul l-am facut cu smantana la cuptor.
L-am curatat de coaja; era unul mare de vreo 2,5-3 kg. L-am feliat si am scos mijlocul. Era putin trecut de copt, asa ca am lasat doar marginea. L-am  asezat intr-o oala incapatoare si am presarat sare din abundenta si l-am lasat cuminte pret de-un ceas. Am scurs zeama lasata si intr-o alta oala am pus apa, in care am fiert feliile de dovleac.
 Nu trebuie fiert mult timp. Cam 5 minute la foc potrivit, chiar spre mic dupa ce incepe sa se bulbuceasca apa. Am scurs de apa si am lasat de s-au zvantat un pic.
Intr-o tigaie am topit 50 de grame de unt in care am perpolit putin feliile de dovleac
Am condimentat cu busuioc, piper, putina boia dulce.
Separat am amestecat cam 300 gr de smantana cu 2 oua, o lingurita rasa de crema de usturoi grecesc, 50 gr de telemea de vaci si o lingura cu varf de faina. Am uns cu unt o forma de tarta. Am turnat feliile de dovleac si peste ele am turnat amestecul de smantana.
Am dat la cuptor pentru 25-30 de minute la foc iute. Nu pot descrie ce mirosuri veneau dinspre cuptor. Noroc ca mai pregateam si altele, ca de nu ma lipeam de geamul de la cuptor.
La final a iesit asa
E demential de buna. E deliciul suprem. Usor, nu cade greu la stomacel. Si cred ca ar merge absolut demential de bine cu castreveti murati, reci ,de la frigider. Maine incerc si va spun rezultatul combinatiei.