Avem deja o saptamana de cand locuim oficial la noua adresa. E bine, CALDDDD, uneori insuportabil de cald, desi caloriferele sunt date la minim. E liniste, suntem departe de aglomeratia si agitatia orasului. Acum pot sa-mi adorm in liniste copilul, fara ca vreun autobuz sau sofer afemeiat sa claxoneze dupa fuste scurte.
Si Mariuca s-a acomodat mai bine. In prima seara in noua casa a plans. Voia la casa ei. I-am explicat si i-am oferit timpul necesar acomodarii. Iar acum totul e bine.
Noi astia marii ne-am revenit cat de cat din raceala, insa pae Mariuca am trecut-o pe antibiotic. Am epuizat toate variantele pana la antibiotic si virusul nu a trecut. Asa ce ne-am vazut in fata faptului implinit. Nu sunt adepta antibioticului, dar cand se impune, mi se pune un nod in gat. Speram sa ne facem bine cat mai repede si sa nu se mai repete.
Ne acomodam usor usor si cu mersul cu autobuzul. Ne place, insa sa nu stationeze mult in statie ca deja ne ia cu plictiseala si nu e bine.
Casa este inca cu susul in jos, asteptam mobila de sufragerie ca sa mai eliberam din cutiile depozitate haotic.
Sper sa le rezolv cat de cat saptamana asta, cat sunt nevoita sa stau acasa cu Mariuca. Avem interzis la colectivitate macar o saptamana, sa ne punem bine pe picioare.
1 comentarii:
Multa sanatate va doresc! Si spor la treaba!
Ei , cu autobusul va deslusiti voi , pana intr-un final. :))
Trimiteți un comentariu