Trapadusi pe creieras

Sunt nascuta sub minunatul semn zodiacal al Balantei. E o zodie ca toate zodiile, plina de calitati, dar si de defecte, cu avantaje si dezavantaje. Cred ca cei nascuti sub acest semn zodiacal ori sunt foarte hotarati si iau deciziile fara sa se gandeasca a doua oara, ori sunt asa ca mine analizez o situatie de o mie si un miliard de ori, intorc problema pe toate partile, ma gandesc de cin`spe mii de ori asupra unei decizii si cand m-am hotarat, da` parca totusi si invers ar fi bine. Dar si cand ma apuca cate una, nu ma mai scoti din ale mele. Asa mi se intampla destul de des la capitolul schimbari de look. De fapt mai toate schimbarile mele de look s-au datorat trapadusilor din creier. Mi s-a fixat ideea si nu am renuntat pana nu am si aplicat-o. 
Pentru banchetul din clasa a VIII-a ma visam roscata cu suvite blonde, cu parul facut spirale, ca aveam parul lung atunci. Si mama nu ma lasa, da eu am fugit la o cunostinta coafeza si intr-o singura zi mi-am facut toate operatiunile. Dupa asta ce mai conteaza ca am fost nevoita sa ma tund 3 cu 4 ca imi arsesem parul si cadea de ziceai ca raman cheala in secunda urmatoare. Mi-am facut damblaua, am fost bella de banchet, gata , asta a contat. Apoi in perioada liceului am fost cuminte. Nu am mai avut apucaturi sinucigase cu parul meu. L-am lasat sa isi revina. Ma apucasem de alte dandanale. 
Insa in facultate m-am reapucat de vopsit. Prima data, o nuanta de visina putreda, un violet inchis. Fain de tot. Sora lu taica`miu m-a imbarligat. Intortocheata am ramas de atunci. ROGVAIV m-am facut mai apoi. Am fost pe rand:rosu ca focu, portocalie, verde, mov, albastra, negru, negru albastrui, roscat inchis. Insa din anu doi de facultate m-am facut blonda. Si timp de 7 ani toate nuantele de blond am tot fost: blond pui, blond cognac, blond  cu varfuri albastrui, cenusie, culoarea vantului turbat, gri reflex. Intre timp dadusem de o coafeza ce m-a tuns stilul lui Teo Trandafir. De multe ori mi s-a spus ca semanam. Cred si eu. Durdulice amandoua, aricite amandoua. Si dupa 7 ani de blond,  fix inainte de ziua mea in 2009, se apuca un trapadus sa tropaie de sa-l ia zbenga: voiam o schimbare. Ma plictisisem de acum. Si ma hotarasc sa aplic schimbarea. Insa cum?  Si ma impinge pacatu sa cer parerea domnului M. Pana aici imi fusese. Domnu M s-a opus cu cea mai mare inversunare. El ma voia blonda . Recunosc ca am suferit ceva cand am vazut ca el nu voia, dar nici trapadusul meu nu ceda. Si dupa o indelungata discutie intre mine, eu si trapadus, ma decid ca e capul meu, e parul meu, fac ce vreau. Daca nu ii place sa isi caute o blonda. Eu m-am saturat. Imi cumpar vopsea, o pitesc in casa si cat el era la munca, m-am vopsit. Cand a venit acasa cam asta i-a fost reactia . M-am vopsit o nuanta de violet inchis. Pus in fata faptului implinit nu a mai avut ce spune. L-am vazut oarecum deznadajduit, dar asta e. Si in timp din violet inchis m-am facut mahon.
De pe la Craciun imi zic in sinea mea sa-mi las parul lung. Bad ideea! Doar stiam cum imi sta cat am fost nevoita sa-mi las paru lung pentru nunta. Presimteam eu ca va avea aceeasi soarta ca atunci. Dar eu nu si nu, Batman-Batman . Si a crescut ceva bietu de el. Insa o minune nu dureaza mai mult de 3 luni. Ieri m-am tuns. Asa dintr-o data mi-a venit si nici nu a mai plecat pana nu m-am tuns. Nu am mai batut clopotele sa stie lumea. Insa marea nedumerire era acum: "CUM?" Pana la coafor ma uitam la coafurile doamnelor cu parul scurt. Nici una nu ma atragea. Mi-am zis in sinea mea ca la coafor imi va venie mie vreo idee. Daca nu, studiez un catalog. Si daca nu si nu, ma las la mana coafezei. Si cat stateam pe scaun si asteptam, becu rosu s-a aprins. Mi-a placut nespus cum era tunsa coafeza si cand mi-a venit randu, plina de bucurie precum un copil mic, am spus:"Vreau asa ca dvs." Si a iesit asa

 Seara buna sa aveti. Cu sau fara trapadusi pe creieras.