Social Icons

Se afișează postările cu eticheta Plimbare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Plimbare. Afișați toate postările

marți, 20 martie 2012

De primavara

Inca de sambata ne putem bucura de o vreme primavarateca, cu temperetura numai buna de iesit la o baie de soare. Drept pentru care am scos garderoba de primavara de prin dulapuri si hai afara.
Putin cam nemultumita, dar treaca-mearga
Putem pleca cand terminati de pozat
Dar ei imi pun si haina
Ehh, sunt putin mai mult roz.
Intai va cant ceva si apoi mergem
Oooo, nu!!! Caciula!
Hai sa mergem odata!!!
Am ajuns afara.
Nu ratam nimic
Oare pot ajunge la flori?
Si cand ne-am intors acasa, am mai probat o alta rochie
Dresurile sunt cam nepotrivite, dar eram in casa :)))
Ehhh, am basca!!! Voi aveti?
Si cum vremea continua sa ne surprinda cu temperatura ei numa` buna de plimbat, ieri am fost la piata.
Aici oare ce s-o vinde?
Stabileam cu tati ce sa mai cumparam
Faceti-mi putin loc.
Dar morcovi oare unde gasesc?
Cred ca am cumparat de toate!
Carutul plin, eu pe jos, acum sa mergem acasa

marți, 26 octombrie 2010

Efectele 2 in 1!

Mai nou asta e noul meu nume de cod: "2 in 1" sau "oferta speciala". Cica suntem 2 la pachet de 1. Nu ma deranjeaza atat timp cat stiu ca nu este spus cu rautate, ci din dragoste colegiala.
Un prim efect al "ofertei speciale" l-am descris aici. Iar azi am trecut la actiune. Inca din creierii diminetii am scos cizmulitele cu toc potrivit pentru gravide, am netezit frumos o bluza la baza gatului(Doamne iarta-ma, dar mi-a venit pofta de rochita azi:))))), am cautat prin 3 sertare o pereche de ciorapei grosi si apoi am mai dormit o ora. Dupa o serie de tropaieli si tipete de la vecinii de deasupra, m-am trezit mai revergorata ca niciodata. Si cu o pofta nebuna de viata. Oare nu fac a bine? In fine. Dupa tabieturile de dimineata am inceput a ma imbraca. Incet, incet imi placea nespus cum imi veneau hainele. Bluzica a luat forma burtii, rochia e cu pliuri in fata se observa mai greu. M-am rimelat si rujat, un scurt retus la o bubita nastrusnica iesita peste noapte. Si cu perfum! Cum sa uit tocmai perfumul. Pai ma lasa sa ies din casa? Neahhh! Mi-am luat hainuta lunga si ca o veritabila coconeasa am pornit la munca. Si aici toti au ramas uimiti, au pornit a-mi atribui fel si fel de complimente. Sa va zic cat mi-a crescut inima in "chept"? Nu se poate descrie in cifre, literele sunt insignifiante.
Un alt efect al "2 in 1" e ca, in timp, am observat ca toamna imi devine, incet, incet, amica. Incepe sa imi placa toamna, eu care nu o puteam suferea. De fapt, acum imi dau seama, ca nu-mi place atunci cand ploua. Si nu-mi place pentru ca nu ma pot plimba in voie, cat vreau eu.
Duminica, spre exemplu, a fost o vreme de vis: un soare cald, un aer dulce(da, aerul are gust pentru mine, nah) de toamna si l-am scos pe al meu la plimbare. Cum, nu cu masina? Nu dragul meu, pe jos!! Am fost la ai mei la masa si apoi am strabatut orasul de la un capat la altul. Am mers in vizita la niste prieteni dragi noua. Am traversat un parc unde domnu M ar fi vrut sa se hodine nitel. Poftim? Da esti gravid sau nu imi amintesc eu bine? Daca pot eu inseamna ca poti si tu. Ridica bucutele si hai la drum dragul meu ca mai avem cale lunga de batut.
Nu exagerez, dar cred ca am mers 2km pe jos. Incet, pas-pas, fara graba. Si eram treaza de la 5.30, ca noi avem grave probleme somnambulice. Recunosc ca la un moment dat m-a dus si cu masina dragul meu

Dar ne-au lasat franele si am renuntat. Tot mai zdravene sunt picerile noastre.
Si azi chiar daca cerne asa de sus, observ ca nu m-am indispus. O fi de la rochita :))) Abia astept sa ies la aer sa inspir si sa expir aer de toamna, un aer curat, dulce-parfumat. 
Si cum o sa mai descopar efecte ale ofertei o sa le mai impartasesc cu voi.
Si sa nu uit, LA MULTI ANI tuturor celor ce-si serbeaza ziua numelui azi, inclusiv pentru tataie al meu.

sâmbătă, 8 mai 2010

Bia

Ieri am fost convocata la o super mega ieseala cu finuca mea. Nu ne mai vazusem de mult si am zis sa recuperam nitel. Deja nu mai imi zambea ca la inceput....chiar imi faceam griji ca nu o sa ma mai vrea langa ea:))
Am descoperit ca mai nou ii place jocul cu mingea....fie fotbal
fie volei
fie aruncarea mingii
mancarea mingii....trebuie musai inregistrat jocul asta :)))
sau inotul pe uscat 
Si cum am iesit la aer a si adormit
Si daca tot ne-am plimbarit prin magazine, nu se putea sa plecam cu mana goala. Si am ales o bluza si un pantalonas 3/4 ROZ, da? Oare s-a nascut o noua furiuta roz?? :)))
Ghiciti ce fac eu aici?

Si cam atat. Te iubesc pui mic!

marți, 15 decembrie 2009

Plimbare cu imagini

Cum am spus in postarea de aseara, Furie si nervi, incepusem sa scriu despre drumul la Baia Mare. Si intr-o mega incalceala de degete pe tastatura, am reusit sa sterg absolut tot, nimic nu a mai ramas. Acum ca au trecut gargaunii nevriciosi din cap, am realizat ce am facut. Am vrut sa apas Shift+A si am apasat Ctrl+A, deci am selectat tot ce am scris, si dai si butoaneaza urmatorul cuvant. Si hop, imediat s-a si salvat si uite asa am ramas eu cu buza umflata. Postarea mea fuse si se duse.
Azi o sa incerc  sa imi dau creierul prin storcatorul de idei sa impartasesc cate ceva despre drumul meu catre noi meleaguri romanesti, si anume la Baia Mare.
Drumul a fost unul obositor. 32 de ore am fost plecata. Si cu toata oboseala, spun cu mana pe inima ca a fost foarte frumos. Soferii au ales traseul Vaslui-Piatra Neamt-Reghin-Bistrita-Baia Mare. Cica e mai bun drumul. Oricum drumurile de la noi din Romanica sunt cam jalnice. Asa ca ori pe unde ai merge, tot dai de portiuni unde zici ca acum se rupe masina, unde faci jaloane printre gropi. Ne-au tinut companie Muresul, Bistrita, Somesul si alte rauri si raurase, paraiase si tot neamul lor. Nu m-am intalnit cu zapada decat dupa ce am trecut de Cheile Bicazului, dar asa foarte putin. Ziceai ca erau niste fulgusori rataciti.
Am purces pana la Baia Mare sa cumparam o buburuza mergacioasa

Cica pentru vanatoare. E frumusica in felul ei masina, dar eu nu as fi dat banii aia pe ea. In fine, gusturile si comenzile nu se discuta.
Am ramas muta de uimire ce peisaje frumoase sunt in zona. Tipu de la care am luam masina locuiam intr-o zona absolut fantastica.



 
O liniste ce este in zona aia, ceva de vis. Daca nu latra cate un caine cand si cand, sau nu auzeai fosnetul frunzelor smotocite de veverite, iti cam tiuiau urechile de plictiseala.
As fi lasat orice sa locuiesc acolo. Nu mi-ar fi trebuit nimic in schimb.
Si daca am pozat peisajul, adica noi nu ne putem incadra in peisaj??


 
Am pus burtile la ospatat si pe cai ca se filmeaza. Avem de impins pana acasa numai vreo 500 de kilometri.
La intoarcere una bucata sofer ma zabzauceste de cap sa-i pozez bisericile. L-o fi lovit ceva dupa cap. Ii explic ca sunt in miscare, fortele gravitationale si alea de frecare, o camera foto nu tocmai extra-mega performanta, el nu si nu, vrea pozate turnurile de biserica. Ca eu cum imi pozez fiecare mancare?? Vrea si el. Pai atunci lasa mai incetu` si lasa-ma sa-ti pozez turnurile


 
Si sa-i pozez musai, mort-copt anul de pe turn
 







Pot sa ma pun eu rau cu sotu meu??? Neahh.
I-am gasit pe amicii mulitistii in trafic. Numai ca erau in pauza de masa. Ei mereu au pauza

Am reusit in fuga sa prind si cateva cadre cu peisajele din jur. Frumos, deosebit de frumos.






 
 
Asta e un lan de porumb necules. Lasat asa de izbeliste pe camp.
Ne-am intalnit si cu cateva cuiburi de berze, dar goale. Si am fost intrebata daca vreau sa le umplu?? Pai crezi ca eu as putea face barzauci mici???


Mi-a placut nespus intrarea in orasul Reghin. Ceva deosebit


Ne-am oprit sa mai servim o cafea intr-un complex comercial, cu nume straniu. Si aici, surpriza. Ne-am intalnit cu Vaca Milka. Ei si cum sa nu ne pozam noi cu ea?


 
Intuiti unde se uita Max al meu????


Ei da. Numai ca doamna Milka nu da lapte. L-a muls altcineva mai harnic sa-l puna in ciocolate. Drept pentru care a plecat dezamagit.
Si-am mai gasit o fantana. Frumos amenajata. Si cum se pozau si altii, de ce sa nu ne pozam si noi.


Am pus si un banut, ca asa am vazut.


Am castigat chiar si un ban cinstit.


 Am spalat parbrizul
Si pentru final am lasat cateva agatamente stradale. Unele frumoase, altele mai ciudatele, unele banale.
  Astea sunt interesante in felul lor, dar ochiul meu sturlubatic le-a perceput drept chestiile alea de protectie, ca sa nu ramai gravida
 


 
Si in final ACASA!!!


 
Si-am incalecat pe-o sea si v-am zis plimbarea mea.