Tipare, program &co

Aseara sarind din blog in blog, postarea Gabrielei m-a determinat sa scriu si eu despre diverse probleme legate de copii. Afirm din capu` locului ca nu vreau sa ma inscaunez drept cea mai atotstiutoare mama, nu ravnesc nici la premiul de "Mama perfecta", cum mi-a spus o mamica cu experienta, dar tot ce tine de standardizarea copilului, ma scoate din minti.

La pediatru cand mergeam vedeam atarnand pe un perete un tabel informativ despre centimetrii si greutatea ideala care ar trebui sa o aiba bebelusii. La inceput, recunosc, eram oarecum stresata de asta. Nu are inaltimea corespunzatoare, oare o sa fie mica? Depaseste greutatea din tabel, o sa fie grasa ca mine? Si pe langa intrebarile mele biciuitoare mai venea si nenea pediatru cu remarci ca e grasuna, ca sa nu-i mai dau  aia sau ailalalta sa manance. Pana aici mi-a fost si am schimbat pediatrul. De fapt noi nu avem pediatru, caci nu avem nevoie de asa ceva. Cum sa nu-i dau branza sau iaurt? Da ce sa-i dau? Crengi uscate? Cum sa ii dau supa chioara? Tu mananci asta? Nu! Pai ea cum sa manance?

Dupa descoperirea sanului Mariuca i-a ras in nas greutatii si a asimilat cat a putut ea mai bine. La fiecare cantarire avea cu mult peste medie. Media stabilita de tabele. Mie imi crestea inima de acum, las` sa ia si sa le faca in ciuda la toti. Nu i-am facut analize, doc nu a considerat ca are nevoie de asa ceva. Mia spus ca e un copil perfect sanatos, mananca ce-i place, cat vrea, doarme ok, deci sa o las in pace. 

In parc, pe strada ne mai spunea cate un nu stiu care ca e grasa, ca o sa fie obeza, dar noua nici nu ne pasa. Aveam ritmul nostru de crestere, caci fiecare copil/om e cu ritmul rau. 

Si daca peste problema tiparelor, a tabelelor si a graficelor am trecut mai usor, problema programului la copil sub 1 an, chiar si peste 1 an, imi da mari batai de cap. In carti de specialitate, pe forumuri, la radio sant auzi de program: la ora 7 copilul trebuie sa bea un bibe cu lapte, la 10-fructe, la 12-pranz, la 15-gustare, la 17-iaurt, la 20 iar bibe cu lapte si la 21 cel tarziu-somn. Orele sunt aleatorii, dar in mare, cam asa gasesc prin carti. Da e robot maica? Sau il indop ca pe pui? Pai si daca nu ii este foame la ora cu pricina sau nu vrea sa manance? Dar daca imi cere mancare mai devreme? Il las flamand? Si daca nu doarme la 21 si adoarme la 23 si mai mananca de 2 ori san, ce sa-i fac? NIMIC! Noi nu avem program, nu imi oblig copilul sa manance la ore fixe, sa doarma la ore fixe, nu il fortez sa manance, ii este foame, bine, nu, asteptam sa vina foamea. Sunt absolut convinsa ca nu va sta flamanda si va refuza mancarea. Se poate sa nu ii placa. OK. Ii dau altceva. 

Nu pot sa inteleg nici cum adorm copii la comanda? La ora "X" trebuie sa doarma? Cine spune asta? Cartea? Tabelul? Da` copilul tau ce spune? Vrea sa doarma atunci? Dar daca vrea sa doarma mai devreme de ora "X", ce-i faci? Il chinuii sa adoarma musai la ora respectiva, ca asa scrie la carte? Si daca la carte scrie ca trebuie sa aiba 2 reprize de somn si el are 3, ce faci? Eu chiar nu pot sa inteleg rationamentul asta. Mi-e greu sa cred ca existe mame care fac asa. Si mai cred ca, copilul respectiv e programat, nu face lucrurile in mod normal, asa cum simte el ca vrea sa le faca. Caci indiferent de cat de mici sau cat de mari sunt copiii, au si ei nevoiele lor, vor sa faca si ei lucrurile in mod cat mai normal, asa cum simt ei. Daca il lasi sa faca cum vrea, simti ca nu mai detii controlul asupra lui? De ce sa-i programez eu existenta cand el stie cel mai bine ce vrea, cand vrea, cat si cum vrea! De ce se tem parintii sa dea libertate copiilor?

Eu nu pot sa-mi cresc copilul dupa carti, tabele, program si restu. Eu imi cresc copilul asa cum vrea ea, cum simte ea. Va rog sa ma scuzati!