Noapte de cosmar

Aseara am zis ca dau coltu. Nu coltul blocului, ci am crezut ca o iau catinel spre Eternitatii, nr.1. De frica. Voiam sa dau trezirea in casa, dar ce faceam cu Mirunica? O speriam si mai tare. Si dormea atat de frumos pufoasa cu tata-n gura si cu picioarele pe mine si cu mainile pe unde nimerea.

Sa revin la frica mea. In creierii noptii, o liniste de auzeai doar sforaiciunile casei, cineva se incumeta si perturba acest minunat concert in La major. Cineva batea in usa. Zic, poate a ramas pe afara careva si nu aude sa i se deschida. Si rad putin in sinea mea, ca de ce nu si-a luat cheie sau nu a venit la timp in casa. Si de la ras, plans m-am facut. Bataile se auzeau din ce in ce mai tare. Aveam impresia ca bate din usa-n usa. Atat imi mai trebuia sa bata si la mine si deja eram cu valu pe fata. Nu eram singurele, ci cu cucu din dotare, dar pe el cand il rapune somnu, zici ca e al vesnic, fereasca Sfantu. Si dintr-o data tacere. Ei bine, ia sa dorm si eu daca mi s-a terminat programul de masa. Nu al meu, ci al Mariucai. Si cand sa pun capul pe perna, iar batai in usa, dar de data asta cu strigaturi. Nu intelegeam perfect ce spune, dar se auzea ca alunga pe cineva. Pfuiiii, deja eram usa sum saltea. Noroc ca mi-am pus un pampers de la Mari. Sa ma duc la usa sa vad ce e? Nu eram in stare sa ma dau jos din pat. Eram paralizata de la brau in jos de frica. Si mintea mea fluturalnica incepe a zburda. Scenarii peste scenarii se fabricau in mintea mea. Cine-o fi? Ce vrea? De ce atat de devreme? Nu a mai rabdat sa se crape de ziua? Si striga atat de tare bataia mea ca eu eram in stare sa ma bag in fundul supatului si sa ies cand s-or trezi ai mei. Hal de mama sunt eu? Asa o sa-mi incurajez copila? Pfff, nu se poate. Zic sa ma imbarbatez putin. Pe cine? Cu ce? Eram zero! Si dintr-o data iar tacere. A durat cam o ora jumatate, poate doua, dupa care iar. Pffiuuu muica da ce facem aici? De data asta imi fac curaj si ma duc la usa. O luminita mica-mica se vedea la etajul inferior. Atunci am simtit cum mi se taie picioarele si nu mai ajungeam sa-mi iau copila. Unde sa plec cu ea? Sunt cu capu? Sa-l trezesc pe al meu. Daca zice ca-s si eu plecata cu sorcova in avans? Ma duc sa dorm. Mai prind cam un ceas de somn, ma trezeste asta mica ca ii este foame. Ne mufam una cu alta si vocea mea iar porneste. Am simtit ca fac pe mine de frica. Cine poate sa bata o noapte intreaga la usa? Da cel de dinauntru doarme somnul de veci de nu aude? Ca sa-mi fie cu iertare, peretii nu sunt chiar asa de grosi si o garsoniera nu e ditamai hanul de casa sa zici ca nu auzi. 

Si intre o voce strigatoare si un copil putin agitat intr-un final suna ceasul. Ce bine. Il infiintez oe-al meu la usa si-i spun. Dar vocea mea tacea acum. O fi obosit? Sau poate ca a adormit?! Ei ash! Incepe iar. Dar de data asta al meu a deschis sa vada cine. Pe scari nimeni. Si dintr-o data se aude vocea din interiorul unei case. Cerea ajutor. Si mai iese o vecina sa vada ce s-a intamplat, ca va dati seama ca la 6,30 dimineata doi se conversau mai tare pe casa scarii si logic ca se auzea.
Biata femeie o apucase halucinatiile. Cerea ajutor ca ramasese blocata in casa pt ca scara era inundata de broaste, ca cineva i-a venit la usa si i-a bagat sarme pe vizor sa nu mai vada, ca a incercat sa-i intre in casa si ca i-a taiat si telefonul fix. Pfff! Mai tanti sa-mi fie cu oertare, dar mi-ai tras o zgaltaiala de zile mari. Eram sa-mi stea inima in loc de frica. Mi-s fricoasa de ma pis pe mine daca se aude vreun zgomot in toiul noptii.